Klaus Iohannis participă joi la Summitul Comunităţii Politice Europene

Preşedintele Klaus Iohannis va participa joi, la Granada, la cel de-al treilea Summit al Comunităţii Politice Europene (CPE), urmând ca vineri să fie prezent la reuniunea informală a Consiliului European, a informat, marţi, Administraţia Prezidenţială, relatează Agerpres.

Summitul CPE va avea o sesiune plenară şi mese rotunde în cadrul cărora se vor discuta teme de actualitate care vizează tranziţia digitală, inteligenţa artificială, energia, schimbările climatice, securitatea, multilateralismul şi aspecte geostrategice.

Preşedintele Iohannis va coprezida, alături de premierul Regatului Norvegiei, masa rotundă în cadrul căreia se vor dezbate aspecte legate de energie, mediu şi combaterea schimbărilor climatice. La acest grup de lucru vor mai participa lideri din Islanda, Monaco, Slovenia, Olanda, Cehia, Polonia, Serbia, Malta şi Ungaria.

Şeful statului va exprima sprijinul României "pentru acţiuni decisive în abordarea provocărilor strategice discutate în cadrul mesei rotunde, în vederea combaterii eficiente a schimbărilor climatice şi a consolidării rezilienţei colective prin asigurarea unei aprovizionări previzibile cu energie, inclusiv prin limitarea dependenţei de actori terţi care nu împărtăşesc aceleaşi valori şi prin asigurarea sustenabilităţii resurselor energetice".

La Summitul Comunităţii Politice Europene şi-au anunţat prezenţa 51 de delegaţii, acesta fiind un format de tip interguvernamental de dialog politic între statele europene cu scopul cooperării pe teme de interes comun, în vederea consolidării securităţii şi stabilităţii pe continentul european.

Reuniunea informală a Consiliului European de vineri, găzduită la Granada de Preşedinţia spaniolă a Consiliului UE, are ca obiectiv principal lansarea procesului de reflecţie asupra viitoarei Agende Strategice a UE, precum şi dezbaterea, în acest cadru, a unor teme majore precum apărarea, rezilienţa şi competitivitatea, angajamentul global al UE, migraţia, precum şi extinderea.

Noua Agendă Strategică reprezintă un document esenţial pentru definirea liniilor de acţiune vizând consolidarea Uniunii, creşterea rezilienţei sale şi reducerea dependenţelor strategice, mai ales în actualul context complex la nivel european şi internaţional. Preşedintele Klaus Iohannis va arăta că Agenda Strategică trebuie să fie concepută în mod pragmatic şi să se concentreze pe obţinerea de rezultate concrete.

În acest cadru, o temă esenţială de dezbatere este cea a viziunii asupra extinderii, inclusiv capacitatea Uniunii de a primi noi membri şi procesul intern de adaptare şi reformă în acest sens.

Preşedintele României "va accentua caracterul strategic al extinderii, ca una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii" şi va pleda pentru o decizie pozitivă până la finalul acestui an pentru deschiderea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova şi Ucraina. Va puncta, totodată, că avansarea procesului de extindere şi reformele interne trebuie tratate ca procese complementare, care au loc simultan, în paralel.

Pe componenta de Apărare, discuţiile liderilor UE se vor pe axa pe consolidarea bazei tehnologice şi industriale din sectorul apărării prin investiţii, pe stimularea mobilităţii militare şi a achiziţiilor comune. Consiliul European va aborda şi tema rezilienţei şi a competitivităţii Uniunii Europene, cu accent pe realizarea dublei tranziţii, verde şi digitală, şi reducerea vulnerabilităţilor generate de schimbările climatice şi tensiunile geopolitice, precum şi la obiectivul unei Pieţe Unice mai coezive, inovative şi interconectate.

Şeful statului va evidenţia faptul că "rezilienţa internă depinde în mare măsură de aprofundarea integrării, solidarităţii şi a coeziunii, prin reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre şi evitarea fragmentării".

De asemenea, liderii UE vor avea un schimb de opinii cu privire la migraţie, cu accent pe necesitatea implementării măsurilor deja agreate, abordarea cuprinzătoare a acestui fenomen pe ambele componente - internă şi externă - în conformitate cu principiile şi valorile UE şi drepturile omului şi necesitatea identificării unui răspuns european la această provocare. Klaus Iohannis va evidenţia că Uniunea trebuie să continue să caute, pe acest palier, mixul potrivit de măsuri - pe termen scurt, mediu şi lung - în cooperarea cu ţările de origine şi de tranzit, care să fie reflectate în "parteneriate personalizate şi reciproc avantajoase".