Klaus Iohannis pregăteşte starea de alertă

Relaxarea graduală a măsurilor luate în timpul stării de urgenţă, criticarea unor legi adoptate în Parlament, achiziţiile desfăşurate în timpul pandemiei, măsurile privind relansarea economică, organizarea alegerilor şi viitoarea rectificare bugetară au reprezentat o parte dintre temele pe care preşedintele Klaus Iohannis le-a abordat în prima conferinţă de presă organizată de la începutul stării de urgenţă.

Şeful statului consideră că autorităţile, medicii şi cetăţenii au conlucrat bine în această perioadă, lucru reflectat şi în situaţia privind numărul persoanelor infectate la un milion de locuitori, statistică în care România se situează foarte bine, cu 600 de cazuri, spre comparaţie cu celelalte ţări europene.

Această situaţie însă nu înseamnă, în opinia preşedintelui, că începând din 15 mai să intervina o relaxare totală a actualelor măsuri de restricţie.

Klaus Iohannis a precizat: "Pericolul nu a trecut şi este nevoie în continuare de maximă atenţie. 15 mai nu înseamnă o revenire bruscă la normalitatea pe care am cunoscut-o înaintea pandemiei. Nu vom putea ieşi încă o anumită perioadă de timp la restaurant sau mall, ori vom pleca din localitate doar dacă avem un motiv foarte serios. În majoritatea unităţilor, va fi cineva care le va măsura temperatura angajaţilor. Vom avea restricţii. Marile festivaluri nu vor avea loc în acest an. Mulţi îşi doresc să se reia competiţiile sportive. Dacă se vor relua, există o probabilitate mare să se reia fără spectatori".

Domnia sa a arătat că măsurile de relaxare vor fi luate gradual, din două în două săptămânio, iar dacă după luarea unei măsuri, va creşte numărul de bolnavi, atunci ea va fi revocată.

Mai mult, săptămâna viitoare se va decide dacă va fi prelungită starea de urgenţă sau va fi înlocuită de măsură administrativă a stării de alertă pe care premierul o poate lua la recomandarea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

Klaus Iohannis a spus: "Vom lua o decizie cu privire la forma pe care o instituim după 15 mai: dacă vom continua cu starea de urgenţă sau cu altă formă administrativă. Legislaţia secundară aferentă variantei în care nu prelungim starea de urgenţă este aproape finalizată. Săptămâna viitoare vom clarifica toate chestiunile de detaliu referitoare şi la declaraţiile pe propria răspundere şi la ce activităţi vor putea fi reluate. Există un termen la care începem relaxarea, pentru că nu putem să stăm la infinit blocaţi cu toată ţara".

Referitor la relansarea economică, preşedintele a spus că este nevoie să readucem anumite producţii în ţara noastră, să încurajăm sectoarele strategice să se relocheze şi că exista o regândire şi o reaşezare a lanţurilor de producţie, astfel încât să existe facilităţi de producţie strategică. De asemenea oportunitate ar trebui să profite antreprenorii români, a precizat Klaus Iohannis. El a menţionat că, în afara şomajului tehnic şi al programului IMM Invest, guvernul pregăteşte şi alte măsuri finanţate din bugetul de stat şi din fonduri europene pentru sprijinirea firmelor care au fost afectate de măsurile luate în timpul stării de urgenţă.

Cu privire la reluarea activităţii din turism, Klaus Iohannis a spus:

"Nu putem să tratăm zona de servicii turistice, restaurante şi altele, la pachet. Este mai uşor să deschidem hotelurile, fără restaurante, în prima fază din cauza respectării regulilor de distanţare socială. Vom găsi soluţii graduale pentru a redeschide serviciile care pot fi redeschise. Sunt probleme grave în acest sector, îi înţeleg pe antreprenori, dar prioritară este sănătatea oamenilor".

• Decizii inacceptabile ale Parlamentului

Preşedintele a atacat, în timpul conferinţei de presă, liderii politici şi partidele parlamentare care în această perioadă, în opinia lui Klaus Iohannis, încearcă să câştige capital electoral de pe urma pandemiei.

Klaus Iohannis a spus: "Nu toţi politicienii au dorit să fie de partea care se ocupă de îngrădirea epidemiei. Avem un contra-exemplu mare, Parlamentul şi modul în care unele partide şi unii lideri au

înţeles să folosească această nenorocire pentru câştigul lor electoral. În Parlament, am văzut un spectacol ciudat, sinistru, un festival deplorabil instrumentat de aceiaşi politicieni, care şi înainte de criză au avut un comportament nociv şi demagogic. Sunt aceiaşi oameni care au lăsat România fără bani. Banii au fost risipiţi de guvernele pesediste, în loc să fie investiţi ca să aducă câştig pentru toată ţara. Aceiaşi pesedişti strigă în Parlament că guvernul şi preşedintele nu fac ce trebuie. Este ceva jalnic. Vin zilnic cu iniţiative populiste. Vor să ofere tot, că nu dau de la ei. Măsuri populiste, imposibil de pus în practică. Aceştia sunt politicienii care se caţără pe spaimele oamenilor şi votează legi inacceptabile doar pentru a câştiga capital electoral. Aceste acte normative apasă asupra bugetului public care este sub un stres enorm din cauza criozei economice generată de epidemie. Putem să gestionăm economia ţării, dar (...) putem să dăm doar atât cât este. Aceşti politicieni nu au învăţat nimic din greşelile trecutului şi compromit prin acest comportament viitorul generaţiilor de români care vor veni după noi. Eu nu voi tolera aşa ceva".

Şeful statului a vorbit şi despre alegerile locale şi parlamentare ce ar trebui să aibă loc în toamna acestui an. El a spus că este prematur să se afirme că acestea vor avea loc în septembrie, octombrie sau decembrie, pentru că organizarea lor depinde de modul în care este gestionată epidemia şi de felul în care reacţionează populaţia la actualul virus. Iohannis a precizat: "Important este să facem alegerile atunci când nu reprezintă un pericol pentru populaţie. Nu voi fi de acord să facem alegeri când epidemia există şi avem un număr semnificativ de bolnavi. Îmi doresc alegeri în această toamnă, dar dacă nu se pot ţine în condiţii de siguranţă, atunci ele trebuie amânate".

• Iohannis: Achiziţiile suspecte, în atenţia marilor parchete

Şeful statului s-a referit şi la majorarea pensiilor şi dublarea alocaţiilor copiilor, măsuri care ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 septembrie. Klaus Iohannis a menţionat: "Chestiunea majorării pensiilor trebuie analizată cu mare atenţie de experţi, de guvernanţi şi, la jumătatea anului, guvernul va trebui să ia o decizie. Fiindcă lucrurile trebuie clarificate. Mi s-ar părea nedrept ca pensionarii să plătească întreaga notă de plată a epidemiei. Am rugămintea către guvernanţi să ţină cont şi de faptul că pensionarii nu sunt doar categoria vulnerabilă în faţa epidemiei ci sunt şi o categorie dezavantajată în România. (...) Dublarea alocaţiilor este una dintre măsurile ce trebuie cântarite de Guvern şi Ministerul de Finanţe. Alocaţiile au fost dublate deja în urmă cu câteva luni. Recunosc că şi mie mi-ar plăcea ca românii să primească mai mulţi bani, dar ei trebuie să vină de undeva. La mijlocul anului, vom primi un răspuns de la guvern".

În legătură cu netransparenţa achiziţiilor publice din această perioadă şi cu suspiciunile care planează asupra unor achiziţii de materiale şi echipamente medicale, preşedintele a spus că a solicitat clarificări cu privire la unele dintre acestea şi că nimeni nu va rămâne nepedepsit dacă a încercat să se îmbogăţească prin corupţie pe seama epidemiei. Iohannis a avertizat: "Exagerările şi speculaţiile vor fi găsite, anchetate şi cei vinovaţi vor plăti. Parchetele nu pot lucra de pe o zi pe alta, dar la final vor veni cu toate datele acolo unde au existat suspiciuni pe achiziţii. Marile parchete vor prezenta bilanţul acestei perioade".

Referitor la sprijinul pe care autorităţile de la Bucureşti îl primesc în această perioadă de la Comisia Europeană, şeful statului a menţionat că la începutul epidemiei, coeziunea europeană a fost redusă şi fiecare stat membru al Uniunii s-a concentrat pe rezolvarea propriilor probleme.

Klaus Iohannis a spus: "Spaţiul Schengen nu mai există de facto de la începutul crizei. Ulterior Comisia a ajutat fiecare stat. Pe parcurs lucrurile s-au îmbunătăţit şi am reuşit să convenim un mare fond de revenire a economiei, care va fi elaborat în detaliu şi va fi corelat cu bugetul multianual 2021-2027".

• Iohannis despre licitaţia 5G: Un criteriu prevalent - relaţia cu SUA şi NATO

Preşedintele s-a declarat nemulţumit de modul în care a fost organizată plecarea la muncă în străinătate a unor cetăţeni români în timpul pandemiei, dar şi de modul în care aceştia au fost trataţi de autorităţile din unele state europene. El a precizat: "În cazul cetăţenilor care pleacă la lucru sezonier, angajatorul este responsabil pentru partea de sănătate. La începutul crizei, în unele state, cetăţenii români au fost lăsaţi pe drumuri şi am organizat prin Ministerul Afacerilor Externe repatrierea lor. A fost o mare dezamăgire pentru mine că o ţară care i-a chemat, i-a folosit şi i-a muncit acolo, i-a scos pe stradă, în timpul pandemiei, să se descurce singuri".

Preşedintele a răspuns şi celor care l-au acuzat că a avut informaţii înainte de declanşarea pandemiei dar că autorităţile din ţara noastră au luate deciziile prea târziu. El a spus că au existat informări nu doar de la servicii, ci şi de la alte instituţii internaţionale, printre care s-au numărat şi cele de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Klaus Iohannis a spus: "Aceste poveşti care circulă în spaţiul public nu sunt adevărate. România a acţionat la timp, proporţional şi rapid. Informaţiile au fost puţine la început şi nu foarte lămuritoare. Chiar şi OMS a stat destul de mult până când a decis că nu este vorba doar despre o epidemie, ci că evoluează spre pandemie. Noi am reacţionat la începutul lui februarie, când în Europa lumea nu a crezut că se va întâmpla ceva. Guvernul a dat o ordonanţă de urgenţă privind achiziţia de materiale medicale, echipamente şi medicamente care nu existau pe stoc".

În legătură cu numărul de testări zilnice, preşedintele a arătat că, dacă la începutul epidemiei în ţara noastră, capacitatea de testare era de câteva zeci de teste pe zi, acum suntem aproape de 10.000, dar a precizat că este nevoie de creşterea acestui număr, chiar dacă experţii susţin că suntem la un nivel rezonabil.

La finalul conferinţei, şeful statului a amintit de convorbirea pe care a avut-o cu omologul său american Donald Trump şi a arătat că i-a transmis acestuia că România are nevoie de SUA şi NATO pentru asigurarea securităţii flancului estic al alianţei militare.

În legătură cu parteneriatul pe care îl avem cu SUA şi cu calitatea noastră de membri ai NATO, Klaus Iohannis a precizat, în legătură cu apropiata licitaţia pentru spectrele 5G, că o decizie privind participarea la procedură a companiei chineze Huawei va fi luată în următoarea şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Preşedintele a spus că securitatea naţională asigurată de SUA şi NATO va fi un criteriu prevalent şi că "nu ne dorim să ajungem cu sisteme critice operate de firme care nu sunt de încredere".