România va pleda la Summitul NATO de la Varşovia pentru o atenţie sporită acordată Mării Negre, a declarat, astăzi, preşedintele Klaus Iohannis, potrivit unor surse din presă.
"România va pleda inclusiv în cadrul acestuia (Summitului NATO - n.r.) pentru o atenţie sporită acordată Mării Negre, pe care o considerăm crucială pentru securitatea regională şi euroatlantică", a afirmat Iohannis, la deschiderea Programului "Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil".
El a subliniat că regiunea Mării Negre are o semnificaţie specială, fiind frontieră pentru NATO şi Uniunea Europeană şi un punct de congruenţă comercială, culturală şi de securitate între Europa, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. Şeful statului a adăugat că această regiune reprezintă punctul de conexiune între Vecinătatea Estică şi cea Sudică a NATO şi UE, cu toate ameninţările, riscurile şi provocările care vin din aceste zone.
"Acest spaţiu are, prin urmare, o dinamică aparte, generată inclusiv de interesele diferite ale statelor riverane în domeniile politico-militar, economic şi energetic. Prezenţa unor conflicte îngheţate sau chiar active, deficitele democratice, nivelul crescut al criminalităţii transfrontaliere şi tipurile de presiuni diferite fac din această zonă una problematică, cu riscuri, dar şi crucială pentru securitatea continentului nostru şi chiar a spaţiului euro-atlantic în ansamblu", a susţinut Iohannis.
Şeful statului a arătat că în prezent există un spectru mai larg de provocări, cu un complex de ameninţări ce nu puteau fi anticipate cu câţiva ani în urmă şi care fac mediul de securitate imprevizibil.
"În Est, avem de-a face cu Federaţia Rusă mai activă, mai agresivă cu vecinii săi, care încalcă normele de drept internaţional şi care, prin acţiunile sale de militarizare a spaţiului Mării Negre, inclusiv în Crimeea ilegal ocupată, a afectat grav echilibrul de securitate la Marea Neagră. Concomitent, în Sud, asistăm la un mediu de securitate instabil, caracterizat de violenţă, terorism internaţional care afectează continentul european şi migraţie ilegală. Aceste fenomene sunt favorizate şi de dificultatea găsirii unor soluţii durabile pentru criza din Siria sau Yemen şi pentru stabilizarea situaţiei din Libia şi Irak. Simultan, ne confruntăm cu ameninţări la adresa securităţii energetice şi cu atacuri cibernetice. La toate aceste provocări trebuie să răspundem cu fermitate şi promptitudine", a spus Iohannis.
El a indicat că cele două dimensiuni ale securităţii europene, cea Estică şi cea Sudică, trebuie tratate sistemic, prin identificarea unor opţiuni, atât pentru creşterea securităţii şi a rezilienţei statelor europene, cât şi pentru proiectarea securităţii, democraţiei şi prosperităţii în vecinătate.
"Cred că trebuie să oferim soluţii integrate, care să aibă în vedere elemente de securitate şi umanitare şi care să abordeze, în primul rând, cauzele focarelor de insecuritate, nu numai consecinţele acestora. România acţionează responsabil şi contribuie substanţial prin iniţiativele pe care le-a promovat şi le promovează la realizarea acestui obiectiv", a subliniat şeful statului.
Iohannis a indicat că problema securităţi energetice, în regiunea noastră, a căpătat o dinamică şi o semnificaţie nouă odată cu anexarea ilegală a Crimeii de către Federaţia Rusă.
"Deşi nu suntem afectaţi în mod direct, nu putem fi impasibili la faptul că, prin anexarea Crimeii de către Rusia, Ucrainei, stat vecin României şi ţară cu vocaţie democratică şi pro-occidentală, îi este blocat accesul atât la incintele de stocare de gaze naturale, cât şi la resursele de hidrocarburi submarine din Marea Neagră", a spus el.
Şeful statului a arătat că, în acest mediu de securitate regional complex şi instabil, România urmăreşte în mod consecvent punerea în aplicare a priorităţilor sale strategice de politică externă şi de securitate, respectiv consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi a profilului său în NATO şi în UE, conform aceloraşi surse.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.05.2016, 16:54)
iohannis mincinosul