Klaus Iohannis susţine importanţa adâncirii cooperării NATO-UE

Preşedintele Klaus Iohannis a participat ieri la reuniunea Consiliului European de iarnă, desfăşurată la Bruxelles, context în care a susţinut importanţa adâncirii cooperării NATO-UE şi necesitatea menţinerii în atenţie a evoluţiilor privind fluxurile migratorii pe ruta Mediteranei de Est, potrivit unui comunicat de presă, trimis Redacţiei.

Pe agenda discuţiilor Consiliului European au figurat subiecte precum gestionarea migraţiei, aspecte legate de securitate internă şi externă, inclusiv dimensiunea de apărare, evoluţii economice şi relaţiile externe ale Uniunii Europene.

În marja Consiliului European, şefii de stat sau de guvern s-au reunit în format UE 27 pe tema pregătirii negocierilor viitoare cu Marea Britanie, ulterior momentului notificării formale a articolului 50 din Tratatul Uniunii.

Potrivit comunicatului, discuţiile privind migraţia au vizat în special cooperarea cu statele de origine şi de tranzit, precum şi evaluarea progreselor în implementarea cadrelor de cooperare pe migraţie cu statele terţe.

Decizia, în Consiliu, a fost de susţinere în continuare a implementării acordurilor de cooperare cu statele africane cărora li se aplică deja şi de examinare a posibilităţii extinderii acestor acorduri şi la alte state de origine şi de tranzit ale migranţilor.

"Un aspect relevant în cadrul discuţiilor, susţinut inclusiv de către preşedintele României, a fost cel legat de necesitatea menţinerii în atenţie a evoluţiilor privind fluxurile migratorii pe ruta Mediteranei de Est şi a sprijinului pentru statele aflate pe ruta Balcanică, astfel încât să fie evitată reactivarea acesteia", se arată în comunicat.

În Consiliul European s-au discutat şi posibilităţile de consolidare a acţiunii Uniunii Europene în domeniul securităţii şi apărării. Liderii statelor membre UE au fost de acord că sunt necesare eforturi suplimentare pentru sporirea securităţii Uniunii şi pentru avansarea politicii europene în domeniul securităţii şi al apărării.

În acest context, şeful statului a menţionat, conform Administraţiei Prezidenţiale, că este importantă valorificarea oportunităţilor curente de consolidare a răspunsului la provocările de securitate, prin adâncirea cooperării NATO-UE şi implementarea deplină a setului de măsuri concrete de punere în aplicare a Declaraţiei NATO-UE adoptate la Summitul de la Varşovia.

"Poziţia României, reiterată în cadrul acestor discuţii, este în favoarea asigurării deplinei complementarităţi a cooperării la nivel UE cu acţiunile de la nivel NATO, astfel încât să se evite dublarea eforturilor şi a costurilor acţiunilor în domeniul apărării", se mai menţionează în comunicat.

În cadrul reuniunii a fost abordată şi problematica evoluţiilor economice la nivel european, obiectivele promovate de România care vizează importanţa punerii în aplicare a strategiilor Pieţei Interne, inclusiv a Strategiei pentru Piaţă Unică Digitală.

"Preşedintele României a susţinut reflectarea în concluziile Consiliului European a obiectivelor legate de definitivarea Uniunii Energiei, cu respectarea dreptului statelor membre de a-şi stabili mixul energetic", se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Textul concluziilor a preluat propunerile unui grup de state membre, inclusiv România, de includere a politicii industriale între obiectivele strategice ale Uniunii pentru perioada următoare, având în vedere rolul acesteia în consolidarea creşterii economice la nivelul întregii Uniuni.

Discuţiile pe tema relaţiilor externe ale Uniunii s-au axat în special pe Ucraina, Siria şi Federaţia Rusă. În ceea ce priveşte Ucraina, au fost adoptate concluzii ale Consiliului European care reafirmă angajamentul tuturor statelor membre în favoarea aplicării depline, cât mai curând, a Acordului de Asociere şi Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre UE şi Ucraina.

A fost adoptată şi o Decizie care defineşte înţelegerea comună - "Common understanding" - a anumitor aspecte ale Acordului.

"În condiţiile în care un stat membru nu a încheiat procedura de ratificare, prin adoptarea acestei decizii au fost create condiţiile finalizării ratificării Acordului de către toate statele membre UE şi intrării lui în vigoare. Soluţia adoptată nu va presupune modificarea Acordurilor sau reluarea procesului de ratificare în statele membre UE, aspecte susţinute şi de România. Totodată, soluţia nu alterează obiectivul esenţial al Acordului, respectiv acela de consolidare a relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Ucraina", se precizează în comunicat.

În cadrul discuţiilor privind evoluţiile din Siria, liderii statelor membre UE au condamnat ferm continuarea asediului oraşului Alep. În acest context, preşedintele Klaus Iohannis şi ceilalţi lideri europeni au reiterat importanţa unei soluţii politice incluzive care să pună capăt tragediilor din Siria, inclusiv prin implicarea în proces a actorilor regionali.

În ceea ce priveşte Federaţia Rusă, s-a agreat prelungirea sancţiunilor UE la adresa acesteia cu şase luni, începând cu 31 ianuarie 2017, având în vedere lipsa de progrese în implementarea prevederilor acordurilor de la Minsk.

Discuţiile în format UE 27 pe tema Brexit s-au concluzionat cu adoptarea unei declaraţii care prezintă paşii procedurali de pregătire în format UE 27 pentru demararea viitoarelor negocieri cu Marea Britanie, conform sursei citate.