Responsabilitatea în politicile economice are de suferit de pe urma tentaţiilor şi deciziilor populiste, care nu ajută deloc la rezolvarea problemelor reale cu care se confruntă societatea, consideră preşedintele României, Klaus Iohannis.
Domnia sa a declarat ieri, în cadrul European Entrepreneurship Forum: "Dificultăţile prin care trec mulţi dintre cetăţenii noştri au nevoie de soluţii serioase şi sustenabile, care să genereze prosperitate pe termen lung. Uniunea Europeană traversează în prezent o perioadă deosebit de importantă pentru viitorul nostru comun. UE trebuie şi poate să acţioneze mai aproape de cetăţenii săi şi împreună cu întreprinzătorii săi".
În cadrul Forumului, preşedinţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Româ-nia (CNIPMMR), Grupului de Angajatori ai Consiliului Economic şi Social European şi SMEunited, au semnat, în prezenţa Preşedintelui Klaus Iohannis, "Declaraţia de la Bucureşti", document care conţine un set de propuneri pentru factorii de decizie menite să stimuleze antreprenoriatul în Uniunea Europeană şi să permită IMM-urilor să progreseze.
Preşedintele ţării noastre a subliniat necesitatea consolidării bazelor economice ale UE, acestea fiind surse esenţiale pentru prosperitatea şi competitivitatea Europei.
Domnia sa a precizat: "Dezvoltarea antreprenoriatului este una dintre soluţiile esenţiale pentru întărirea convergenţei economice şi a coeziunii sociale a Europei. Acestea trebuie cimentate prin apartenenţa la acelaşi set de valori: democraţie, libertate şi domnia legii. Europa are toate ingredientele necesare pentru a reuşi. Companiile noastre, angajaţii acestora şi toţi cetăţenii europeni aşteaptă măsuri care să ofere răspunsuri la provocările cu care ne confruntăm în prezent. Am convingerea că «Declaraţia de la Bucureşti privind antreprenoriatul» semnată astăzi va sta la baza conturării unei foi de parcurs utile în activitatea viitoarei Comisii Europene, dar şi a statelor membre, în direcţia unei politici pragmatice, de consolidare a competitivităţii economice a Uniunii".
Totodată, Klaus Iohannis a adăugat: "Am decis că se impune o abordare pe termen lung dedicată viitorului industriei în Uniunea Europeană, care să asigure dezvoltarea tehnologiilor de vârf şi să permită continentului nostru să rămână o putere indus-trială şi în secolul XXI. Vom continua demersurile de consolidare a unei «politici industriale de vârf» a Uniunii, capabilă să genereze inovaţie şi competitivitate pe termen lung. (...). Este important să intensificăm eforturile de aprofundare şi consolidare a Pieţei Unice, cu un accent deosebit pe dezvoltarea şi integrarea serviciilor digitale, desigur, în condiţii de securitate în privinţa viitorului infrastructurii digitale".
Nu în ultimul rând, domnia sa a amintit că economia globală înregis-trează o veritabilă revoluţie digitală, fie că vorbim de industrie, comerţ sau servicii, mergând până la securitatea naţională şi infrastructurile critice de comunicaţii, iar tehnologiile esenţiale şi lanţurile valorice strategice trebuie să se adapteze condiţiilor de piaţă, precum şi noilor competitori globali.
Preşedintele României a mai afirmat: "Europa are nevoie de un «nou suflu antreprenorial». Trebuie să încurajăm asumarea de «riscuri creative» şi să stimulăm investiţiile în cercetare şi inovare. Este imperativ să mobilizăm resurse insuficient apreciate şi valorificate, precum energiile creative ale tinerei generaţii sau ale antreprenoriatului feminin".
Antreprenoriatul şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii reprezintă piloni ai prosperităţii şi competitivităţii globale a Europei, a mai spus Klaus Iohannis.
Preşedintele ţării noastre este de părere că dezvoltarea parteneriatelor strategice nu trebuie neglijată, precizând: "Nu trebuie să uităm nici de rolul antreprenoriatului în dezvoltarea parteneriatelor strategice, cum ar fi relaţia cu Statele Unite ale Americii".
De asemenea, domnia sa a menţionat că ţara noastră are un potenţial foarte mare în ceea ce priveşte serviciile digitale, explicând: "Vreau să punctez, cu această ocazie, expertiza şi potenţialul României în privinţa dezvoltării serviciilor digitale, inclusiv legate de securitatea cibernetică. Numărul companiilor IT din ţara noastră a crescut vertiginos în ultimul deceniu, start-up-urile practic s-au dublat în ultimii 5-6 ani, iar piaţa de profil creşte cu ritmuri anuale de 15%".
Declaraţia ridică problema accesului la finanţare, la pieţe, la forţă de muncă calificată, a provocării birocraţiei cu care se confruntă companiile, precum şi digitalizării IMM-urilor, formulând aşteptările IMM-urilor faţă de următorul buget al Uniunii Europene şi a programelor sale.
Întreprinzători români şi europeni cer un mediu de afaceri echitabil, competitiv şi sustenabil, care încurajează întreprinderile să inoveze, să creas-că investiţiile şi comerţul.
O proporţie de cel puţin 20% din cele 24 de IMM-uri existente la nivel european ar trebui să fie încurajate să se internaţionalizeze, iar Europa antreprenorială trebuie să pornească prin educaţia antreprenorială a micilor şi marilor întreprizători, este de părere Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Domnia sa a declarat, ieri: "Prin semnarea Declaraţiei de la Bucuresti, marcăm un moment istoric pentru antreprenoriatul european. Europa Antreprenorială 2030 este un deziderat al generaţiei noastre, un proiect pe care îl lăsăm moştenire generaţiilor următoare! (...). Fondatorii UE au fost antreprenori, iar gândirea pe un astfel de proiect înseamnă o gândire antreprenorială, pe care noi trebuie să o ducem mai departe şi să vedem ce anume lăsăm moştenire următoarelor generaţii. Europa antreprenorială trebuie să plece de la educaţia antreprenorială a micilor şi marilor întreprizători, trebuie să creăm o Europă incluzivă. Trebuie să ne setăm obiective concrete, pe care să le putem atinge - ar trebui să susţinem un milion de start-up-uri la nivel european şi să susţinem internaţionalizarea a cel puţin 20% din cele 24 milioane de IMM-uri la nivel european şi, în egală măsură, ar trebui să susţinem digitalizarea totală, mai ales în ceea ce priveşte interacţiunea cu administraţia publică. Cred că toate acestea ar trebui să se regăsească într-un nou act european".