Kremlinul a investit aproape 11,5 milioane de euro în campania electorală a lui Igor Dodon

Regimul condus de Vladimir Putin ar fi investit aproape 11,5 milioane de euro în operaţiuni de manipulare, concepute să inunde mass-media şi reţelele de socializare pe parcursul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale desfăşurate toamna trecută în Republica Moldova, cu scopul de a-l face pe socialistul Igor Dodon să câştige un nou mandat de preşedinte, ceea ce nu s-a întâmplat, şi pentru a-şi consolida influenţa în Europa Centrală, dezvăluie ziarul german Bild, conform Digi24.

Ancheta jurnalistului german Julian Röpcke, intitulată sugestiv "Cât de departe va merge Vladimir Putin pentru a obţine un rezultat care îi este favorabil în viitoarele alegeri generale (din Germania) ?", dezvăluie schemele de finanţare ale Rusiei pentru campania electorală prezidenţială a liderului socialiştilor de la Chişinău, Igor Dodon, desfăşurată în noiembrie 2020.

Ziarul german menţionează că a intrat în posesia unor document intern al Ministerului federal al Afacerilor Interne, care evidenţiază faptul că "activităţile actuale" desfăşurate de Federaţia Rusă reprezintă "o ameninţare serioasă" la adresa securităţii din Germania. Anchetă dezvăluie scenariile autorităţilor de la Kremlin în susţinerea lui Dodon şi subliniază în acelaşi timp că Rusia "fură în prezent date sensibile pentru a desfăşura "operaţiuni de influenţă şi campanii de dezinformare" înaintea alegerilor generale din 26 septembrie, care vor aduce aduce cu ele retragerea din politică a cancelarului Angela Merkel.

Documentul publicat de ziarul german provine dintr-o sursă externă şi aparţine Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) din Republica Moldova. Acesta prezintă în detaliu devizul de cheltuieli suportate de Moscova pentru a-l ajuta pe Igor Dodon să câştige scrutinul prezidenţial de la Chişinău.

Prezentat în exclusive de ziarul german Bild, documentul cuantifică cheltuielile planificate ale Rusiei pentru a influenţa alegerile din Republica Moldova. În total, Kremlinul a investit 11,453 milioane de euro pentru realegerea lui Igor Dodon şi pentru a-şi consolida influenţa în Europa Centrală.

O sumă de patru milioane de euro a fost destinată ca mită pentru "candidaţii prietenoşi" care trebuiau să implementeze politica Kremlinului în Republica Moldova după alegeri, 528.000 de mii de euro urmau să meargă la "proiecte media" de propagandă, iar 393.000 de mii de euro erau direcţionaţi către observatorii electorali străini care trebuiau să afirme că alegerile prezidenţiale de peste Prut au fost "curate".

De asemenea, jumătate de milion de euro fuseseră alocaţi pentru "procesarea rezultatelor de către Comisia Electorală din Republica Moldova" , acesta fiind ultimul as din mânecă al Kremlinului, în cazul în care candidatul Igor Dodon era aproape să piardă alegerile.

În iulie 2020, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova a identificat numeroase "proiecte" pe care Moscova le implementa sau intenţiona să le implementeze pentru a-i influenţa pe alegătorii moldoveni.

Printre proiectele planificate de ruşi ca să influenţeze alegerile prezidenţiale moldovene din noiembrie 2020 se numără proiectul "ADOLF". Acesta consta în crearea unui personaj "pro-Moldova" şi "pro-Maia Sandu", care să aibă alura unui "anti-erou" pentru cetăţenii moldoveni şi care, cu "personalitatea sa scandaloasă anti-rusă", ar fi mimat simpatia pentru tabăra pro-europeană. Personajul ar fi trebuit să manifeste discursul electoral al "extremei drepte", criticând extrem de mult toţi candidaţii, cu excepţia Maiei Sandu, atât pe reţelele de socializare, cât şi pe diferite canale TV.

Patru videoclipuri lunare, în care personajul "Adolf" se adresează socialiştilor şi alegătorilor lor, urmau să fie produse pe parcursul a trei luni şi distribuite pe mai multe pagini şi grupuri de Facebook. De asemenea, simpatizanţii pro-ruşi ar fi trebuit să fie descrişi de personaj drept "bolnavi de coronavirus", "negri" sau "pitici". Scopul întregului demers propagandistic era crearea dezgustului pentru tabăra pro-europeană.

Pentru o astfel de punere în scenă, Moscova a dorit să ofere 10.000 de euro pe lună pentru actori, echipe de cameramani şi costuri de producţie. Actorul cu numele de cod "Adolf" urma să primească 1.000 de euro pentru acest lucru.

Un alt proiect planificat de serviciile secrete ale Moscovei cu scopul de a influenţa rezultatul alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova este "Proiectul plictisitor". Acest proiect consta în faptul că protagonistul (agentul de propagandă) urma să desfăşoare câte patru videoclipuri în fiecare lună pe reţelele de socializare, mai ales Facebook, scopul fiind ca acesta sa fie remarcat şi invitat la talk-show-urile politice naţionale.

Un actor "binecunoscut, pro-european", "poate proprietar de club de noapte", ar fi trebuit să pună la îndoială pe un ton moderat şi politicos obiectivele partidelor pro-occidentale şi să aducă în discuţie contradicţii din ce în ce mai mari.

"Personajul ar fi trebuit să critice toţi politicienii, dar să se concentrează, în principal, pe Maia Sandu", se arată în analiza SIS.

"Nu are rost să mergi la urne, deoarece niciunul dintre candidaţi nu îşi va ţine promisiunile", acesta trebuia să fie mesajul "pro europeanului" cumpărat. Rezultatul acestui proiect consta în descurajarea electoratului partidelor de dreapta unioniste de a merge la vot ca să voteze împotriva lui Igor Dodon în al doilea tur al alegerilor. Pentru acest proiect media au fost bugetaţi alţi 10.000 de euro.

Un alt proiect de propagandă al Moscovei ar fi fost "Moldova spumoasă". Scopul acestuia era producerea unui canal pe Telegram foarte vizibil, care "cu un conţinut de 80% ştiri adevărate şi 20% ştiri false livrate" ar fi trebuit să zdruncine încrederea cetăţenilor în politica moldovenească şi astfel să îi influenţeze să nu mai voteze sau să voteze în favoarea candidatului pro-rus. În timp ce canalul ar fi trebuit să transmită în continuare conţinut critic pentru socialiştii în faza sa iniţială de creştere a audienţei, poziţia politică ar fi trebuit să se schimbe apoi, livrând mesaje prin care să ceară un lider puternic care să poată scoate ţara din criză.

Totodată, Telegramul urma să fie folosit şi în proiectul "Moldova dependentă", care prevedea folosirea unui canal separat de Telegram pentru a expune "canalele de Telegram populare pro-occidentale ca dependente politic şi pentru a scoate la lumină adevăratele motive ale autorilor". Pentru fiecare canal de Telegram, serviciul secret al Rusiei a planificat să angajeze câte un director, care să fie remunerat cu 1.000 de euro pe lună, şi alţi doi "jurnalişti", care să fie remuneraţi, fiecare în parte, cu câte 400 de euro pe lună.

Propaganda Moscovei nu avea în plan să evite nici tiparul. Drept urmare, proiectul "Ziarul Zoo" trebuia să fie o nouă revistă săptămânală de satiră, care îi descrie pe toţi cei opt candidaţi prezidenţiali ca fiind nişte animale. Revista ar fi trebuit să îşi bată joc de calităţile negative ale unor candidaţi şi de calităţile pozitive ale altor candidaţi într-un mod absurd şi uşor mod de înţeles.

Ruşii au avut în plan să folosească şi propaganda din vecinătate. Astfel, proiectul "Maidan", numit după Piaţa Independenţei din Kiev, era destinat recrutării a numeroşi manifestanţi anti-ruşi din vestul Ucrainei cu puţin înainte de turul întâi al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova şi organizarea de excursii cu autobuzul la Chişinău pentru aceştia. Cu toate acestea, în ultimul moment, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova a fost informat cu privire la "conspiraţii privind o eventuală lovitură de stat care urmează să aibă loc" pentru a genera artificial ştiri despre o lovitură de stat pro-occidentală planificată în Republica Moldova. Această mişcare ar fi trebuit să descurajeze puternic alegătorii pro-occidentali ca să se mai prezinte la urne, oferind, în consecinţă, avantaj electoral taberei pro-ruse.

Ancheta ziarului german mai evidenţiază alte zece "proiecte" de propagandă, prin care Kremlinul a planificat acţiuni de influenţare a electoratului din Republica Moldova. Printre acestea s-ar mai fi numărat mesajele politice transmise prin diverse canale cu tentă politică de pe YouTube sau ameninţările cu bombă împotriva numărării voturilor, acolo unde candidatul susţinut de Moscova era pe cale să piardă, care aveau ca scop evacuarea personalului din secţia de votare pentru ca indivizi străini să pătrundă în secţii şi să schimbate buletinele de vot în favoarea lui Igor Dodon.

"Unul din motive înfrângerii lui Igor Dodon în faţa Maiei Sandu în alegerile prezidenţiale din Republica Moldova a fost faptul că ruşilor li s-au semnalat că sunt cunoscute planurile lor în detaliu, ceea ce a dus la anularea multor operaţiuni planificate şi deja începute de la Kremlin", se mai precizează în ancheta ziarului german.

De asemenea, Bild mai scrie că, chiar dacă serviciile moldoveneşti au reuşit să oprească în timp util unele dintre operaţiunile de influenţă din vara şi toamna anului 2020, ceea ce urma să fie experimentat în Republica Moldova ar putea reprezenta un plan pentru viitoarele alegeri federale din Germania.

"Imaginea pro-europenilor extremişti de dreapta din Republica Moldova ar putea fi înlocuită cu "fruntaşi ai unei dictaturi ecologice" în Germania, de exemplu, în scopul de a preveni un guvern critic la adresa Rusiei, din care să facă parte Partidului Verzilor", mai scrie publicaţia germană.

În replică, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) condus de Igor Dodon, a reacţionat virulent după ce cotidianul german Bild a publicat documente secrete ale Serviciului de Informaţii şi Securitate de la Chişinău, calificând "drept calomnios" articolul publicaţiei. PSRM Moldova a ameninţat cu va da judecată atât publicaţia germană, cât şi presa din Republica Moldova care va prelua articolul cu pricina în care sunt descrise detaliat operaţiunile Kremlinului de manipulare, intoxicare şi dezinformare a cetăţenilor moldoveni.

Dezvăluirile intervin în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, programate pentru data de 11 iulie, la care PSRM participă în cadrul unui bloc electoral comun cu Partidul Comuniştilor, al lui Vladimir Voronin.