Kremlinul neagă condiţionalităţile politice în criza gazelor cu Republica Moldova

Kremlinul a dezminţit astăzi informaţiile apărute anterior în presă potrivit cărora gigantul energetic rus Gazprom ar utiliza negocierile asupra gazelor cu Republica Moldova pentru a încerca să obţină concesii politice, şi a declarat că negocierile sunt pur comerciale, relatează Reuters, EFE şi AFP, citate de Agerpres.

Negocierile în curs de desfăşurare între Gazprom şi Republica Moldova, confruntată cu o gravă penurie de gaze, sunt "pur comerciale", a declarat Kremlinul, negând orice presiune geopolitică asupra Chişinăului.

Contractul Republicii Moldova cu Gazprom privind livrările de gaze ruseşti a expirat în luna septembrie, iar cele două părţi nu au reuşit să se pună de acord asupra noului preţ şi a altor detalii ale unui nou acord. Republica Moldova, care poartă miercuri noi discuţii cu Gazprom, a declarat stare de urgenţă săptămâna trecută în sectorul energetic.

Gazprom a anunţat că va suspenda exporturile de gaze către Republica Moldova dacă aceasta nu-şi achită factura pentru livrările precedente, şi nu a fost semnat un contract pentru luna decembrie, a relatat sâmbătă agenţia de presă rusă Interfax.

The Financial Times, citând persoane anonime informate cu privire la discuţii, a relatat marţi că Gazprom a propus Republicii Moldova un contract cu un preţ mai redus la gaze în schimbul ajustării acordului său de liber schimb cu Uniunea Europeană şi al amânării reformelor pe piaţa energetică convenite cu Bruxellesul.

Criticii Kremlinului acuză Rusia că utilizează energia ca armă politică pentru promovarea unei agende geopolitice mai extinse, ceea ce Moscova neagă permanent.

Întrebat despre aceste informaţii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că politicul nu este un factor în negocierile cu Republica Moldova.

"Nu. Nu există niciun aspect politic aici şi nici nu poate fi. Acestea sunt negocieri pur comerciale", a declarat Peskov presei.

"Toate acestea au un caracter în totalitate comercial. Nici vorbă de vreo politizare" a negocierilor, a insistat purtătorul de cuvânt al Kremlinului în conferinţa sa zilnică de presă.

"Există o cerere de gaze, o ofertă comercială, o ofertă de reducere a preţului propusă, dar şi problema unei datorii acumulate (de partea moldoveană)", a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Republica Moldova a refuzat preţul propus de Gazprom de 790 de dolari pe 1000 metri cubi de gaze, mai mult decât dublu faţă de ceea ce plătea înainte. Chişinăul a acumulat o datorie de 709 milioane de dolari faţă de Gazprom pentru recentele importuri de gaze ruseşti, potrivit Interfax, citând Gazprom. O datorie pe care guvernul Republicii Moldova refuză să o recunoască, potrivit EFE.

În octombrie, Gazprom a crescut aproape cu 43% preţul la livrările sale de gaze pentru Republica Moldova, un gest considerat de guvernul moldovean "nejustificat şi nerealist" pentru această ţară, una dintre cele mai sărace în Europa.

Ca reacţie, Chişinău a instituit săptămâna trecută stare de urgenţă energetică, ceea ce i-a permis să cumpere 1 milion de metri cubi de gaze naturale luni din Polonia, într-o achiziţie de probă pentru a încerca să-şi diversifice aprovizionarea cu resurse energetice, după eşecul negocierilor cu Rusia cu privire la un nou acord săptămâna trecută.

Viceministrul moldovean Andrei Spânu urmează să poarte miercuri la Sankt-Petersburg negocieri cu directorul executiv al Gazprom, Aleksei Miller, privind încheierea unui nou contract pe termen lung.

Înaintea negocierilor, Spânu a declarat că doreşte să obţină de la Moscova o "corectare" a preţului propus de Gazprom, menţionând că guvernul moldovean intenţionează să realizeze un audit independent pentru a stabili cu exactitate valoarea datoriei pentru care Gazprom solicită plata.

În acest context, premierul Natalia Gavriliţă a declarat că guvernul său nu recunoaşte "datoria istorică", apreciind totodată că această problemă nu trebuie abordată în cadrul negocierilor cu Gazprom.

Criza gazelor este un test pentru administraţia prooccidentală a Republicii Moldova, care a cerut ajutor Uniunii Europene şi Ucrainei vecine pentru a face situaţiei din sectorul energetic în timp ce negociază cu Moscova.

Criticii Kremlinului susţin că Moscova a majorat preţul la gaze pentru a pedepsi Chişinăul după alegerea în 2020 a preşedintelui proeuropean Maia Sandu.

La rândul său, Moscova a acuzat Chişinăul de întârzierea efectuării plăţilor şi a ameninţat cu închiderea robinetului la gaze dacă nu se semnează un nou contract.

Compania de gaze moldoveană Moldovatransgaz a comunicat miercuri că Ucraina şi România şi-au majorat volumele de gaze pentru Republica Moldova pentru a menţine presiunea în conducte cel puţin până la 31 octombrie.

"Aceste împrumuturi de gaze vor fi restituite odată ce vom avea suficient gaz pentru a garanta consumul intern", a indicat Moldovatransgaz într-un comunicat.

Penuria de gaze în Republica Moldova survine pe fondul exploziei preţului la gaze în Europa, pentru care unele ţări dau vina parţial pe Moscova, acuzată că doreşte să exercite presiuni asupra ţărilor europene, refuzând să furnizeze cantităţi suplimentare de gaze.