La Adunarea Generală a ONU participă liderul doar uneia dintre cele cinci puteri mondiale cheie

În contextul în care lumea se confruntă cu cel mai mare număr de conflicte violente din 1945 încoace - afectată de consecinţele invaziei Rusiei în Ucraina din 2022 şi de creşterea preţurilor la alimente care a urmat, precum şi de temperaturile record, de dezastrele climatice şi de numărul fără precedent de migranţi şi solicitanţi de azil care traversează frontierele în căutarea unei vieţi mai bune - agenda Adunării Generale a ONU, ale cărei lucrări se deschid marţi, este descurajantă, relatează News.ro.

"Picătură cu picătură, otrava războiului ne infectează lumea", a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, înainte de deschiderea reuniunii anuale a celor 193 de naţiuni membre ale organizaţiei pe care o conduce.

Preşedintele Joe Biden va vorbi marţi la New York, dar liderii a patru dintre cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, care deţin dreptul de veto - Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China - vor fi absenţi în mod notabil. Aşadar, cât de mult poate spera ONU să obţină de la această reuniune? se întreabă CBS News.

Dintre cele 193 de ţări membre ale ONU, 145 de naţiuni îşi trimit şefii de stat sau de guvern la Adunarea Generală, dar dintre cei cinci membri fondatori, membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, doar Joe Biden va fi la New York în această săptămână. Preşedintele Chinei, Xi Jinping, şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, participă rareori în persoană (ambii s-au adresat Adunării în mod virtual în timpul pandemiei - n.r.), iar anul acesta preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi premierul britanic, Rishi Sunak, nu se vor prezenta nici ei.

"Deşi Sunak (din Marea Britanie) şi Macron ( din Franţa) au o scuză" - Regele Charles al III-lea vizitează Franţa în această săptămână - "cred că este revelator faptul că sunt absenţi", a declarat pentru CBS News Richard Gowan, directorul ONU pentru Grupul Internaţional de Criză. "Acestea fiind spuse, cred că Adunarea Generală este o bună oportunitate pentru Biden şi (secretarul de stat american Antony) Blinken de a lucra la consolidarea legăturilor SUA cu liderii non-occidentali în timp ce Xi şi Putin sunt absenţi", punctează analistul.

Mulţi experţi consideră că o anumită competiţie între SUA şi China pentru aliaţi din ceea ce adesea este numit "Sudul global" a subminat capacitatea ONU de a reuni părţile pentru a găsi soluţii la cele mai presante probleme colective ale lumii.

"Nu privesc această săptămână ca fiind una de competiţie între marile puteri. Scopul nostru este de a sprijini ţările mai mici - de a le face să ştie că suntem la fel de dedicaţi faţă de ele ca întotdeauna", a comentat ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield.

Nici premierul Indiei, Narendra Modi, care tocmai a condus un summit recent G20 şi a călătorit în China, nu participă, de asemenea, la reuniune.

"Chiar şi fără Xi şi Modi la ONU, există destul de mulţi lideri non-occidentali care vor vorbi cu forţă în numele lumii în curs de dezvoltare", a spus Gowan, dându-i ca exemplu pe preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, care îşi va folosi discursul pentru a da un impuls în favoarea reechilibrării sistemului global, şi pe Cyril Ramaphosa din Africa de Sud, care probabil va atinge şi el note similare.

Expertul a mai spus că liderii din statele mici pot avea, de asemenea, un impact deosebit la Adunarea Generală. Un exemplu este prim-ministrul din Barbados, Mia Mottley - un candidat probabil pentru a fi următorul secretar general al ONU - care şi-a folosit recentele apariţii la New York pentru a solicita reforme în cazul FMI şi al Băncii Mondiale.

"Oamenii se uită la liderii lor pentru a găsi o cale de ieşire din acest dezastru", a declarat Antonio Guterres, actualul secretar general al ONU.

Invazia rusă în Ucraina şi bombardarea continuă a civililor vor fi principalul punct de interes la evenimentul din acest an, deoarece preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va participa în persoană la summit, va fi în centrul atenţiei pe fondul războiului în curs. Totul se întâmplă în contextul în care Moscova a anulat un acord pentru export de cereale ucrainene, susţinut de ONU, riscând să provoace crize alimentare în ţările în curs de dezvoltare.

Zelenski va avea mai multe ocazii de a transmite rugămintea sa de sprijin în această deplasare pe care o face la New York, dar şi la Washington, unde se va întâlni joi cu preşedintele Joe Biden.

Duminică, Zelenski a vorbit în cadrul emisiunii "60 Minutes" de la CBS News despre ororile cu care se confruntă civilii din ţara sa. "Dacă Ucraina cade, ce se va întâmpla peste zece ani? Gândiţi-vă doar la asta. Dacă (ruşii) ajung în Polonia, ce va urma? Un al treilea Război Mondial?", a spus Zelenski în interviu. "Noi apărăm valorile întregii lumi. Şi sunt ucrainenii care plătesc cel mai mare preţ. Luptăm cu adevărat pentru libertatea noastră, murim., ne luptăm cu un stat nuclear care ameninţă să distrugă lumea", a subliniat el.

Zelenski a insistat, de asemenea, că Ucraina nu va lua în considerare renunţarea la teritorii pentru a face pace cu Rusia.

Cu toate acestea, expertul ONU, Gowan, spune că "Zelenski trebuie să fie atent", afirmând că "chiar şi cei care simpatizează cu Ucraina doresc să vadă discuţii de pace cât mai curând".

O altă problemă urgentă cu care se confruntă ONU în această perioadă este strămutarea forţată a oamenilor din întreaga lume, care a atins un nou record, de 110 milioane de persoane în acest an, a declarat duminică, la sediul ONU, Înaltul Comisar pentru Refugiaţi, Filippo Grandi. Sunt valuri de refugiaţi cu precădere din Africa, Asia şi America Latină.

Insecuritatea alimentară este, de asemenea, o prioritate pe ordinea de zi a Adunării ONU, aşteptându-se ca summitul să-şi ia noi angajamente pentru obiectivele globale.

"Numărul de persoane la nivel global care nu au suficient de mâncare este cel mai mare din istoria modernă", a declarat Programul Alimentar Mondial al ONU. Directorul său executiv, Cindy McCain, a declarat că 700 de milioane de oameni "nu ştiu când - sau dacă - vor mai mânca din nou".

Nu sunt mulţi diplomaţi care să vadă progrese în discuţiile de săptămâna aceasta de la ONU.

"Trebuie să spunem NU confruntării în bloc, politicii de putere sau standardelor duble. Dacă viitoarea Adunare Generală poate stabili direcţia corectă, reconstruind încrederea oamenilor în ONU, toate celelalte probleme vor fi mai uşor de abordat", a declarat duminică ambasadorul Chinei la ONU, Zhang Jun, pentru CBS News.

Unii experţi consideră că este mai dificilă ca niciodată concentrarea atenţiei la ONU.

"ONU este în derivă, dar asta nu este vina ONU. Guterres are o agendă ambiţioasă şi bine gândită pentru organizaţie, punând accentul pe probleme precum reglementarea inteligenţei artificiale şi combaterea schimbărilor climatice", a punctat Gowan.

"Dar marile puteri care modelează diplomaţia ONU sunt concentrate în altă parte şi este greu să se ajungă la acorduri privind problemele globale pe termen lung într-o epocă de război şi crize fierbinţi", a explicat expertul.

Întrebată despre punctul de vedere al Statelor Unite cu privire la modul în care ONU ar putea deveni mai eficientă, ambasadoarea SUA Thomas-Greenfield a spus: "Angajamentul nostru este de fier - să ne asigurăm că ONU şi în special Consiliul de Securitate este potrivit pentru următoarea generaţie. Consiliul de Securitate nu mai reprezintă lumea care există astăzi", a adăugat ea.