LA ALEGERILE DIN TOAMNĂ, BĂSESCU NU-ŞI VA PUTEA AJUTA ALIANŢA CU MARI REALIZĂRI ÎN CAPITALĂ Proiectele edilitare, amînate pentru la anul

Primarul Capitalei se află într-o situaţie paradoxală: a cîştigat «totul», dar are foarte puţin timp să demonstreze că poate să facă «totul». Centrîndu-şi campania electorală pe faptul că Guvernul i-a blocat proiectele edilitare, cu deosebire proiectul pasajului de la Basarab, a transformat construcţia acestuia din urmă într-un adevărat simbol. "Singur fac mult, cu un Consiliu fac totul!", a promis Băsescu în sloganul său electoral. Astăzi, primarul Traian Băsescu are şi un Consiliu în care Alianţa PNL-PD este majoritară. Bucureştenii i-au făcut pe plac, încă din primul tur. Cetăţenii Capitalei aşteaptă de la el ca, acum, să facă "totul". Iar "totul" poate să însemne şi "măcar ceva", acel pasaj simbolic de la Basarab, care dacă ar fi construit pînă în toamnă, atunci ar convinge electoratul că este un om de cuvînt. Şi şi-ar propulsa Alianţa la alegerile parlamentare şi prezindenţiale. Chiar dacă nu a promis că va construi pasajul pînă în toamnă, pare că a-l realiza pînă atunci reprezintă condiţia succesului Alianţei la alegerile generale.

Primarul Capitalei pare să fi înţeles foarte bine acest lucru, astfel că, a doua zi după alegeri, a pus mîna pe telefon cerîndu-i premierului Adrian Năstase să-i susţină proiectele. Răspunsul cooperant al lui Năstase după trei ani de obstrucţii pare uimitor. Premierul ştie că sprijinul său nu îi mai foloseşte lui Băsescu, pentru că, oricum, pasajul de la Basarab nu poate fi construit anul acesta. Cei din anturajul primarului Capitalei sînt şi ei sceptici în această privinţă, declarîndu-ne că, fie şi cu sprijinul Guvernului, mai devreme de anul viitor nu va putea fi obţinută finanţarea necesară (vreo 70 de milioane de euro) din cauza procedurilor birocratice aferente tragerii creditului de la Banca Europeană de Investiţii.

Scepticismul lor este întărit şi de faptul că Ministerul Transporturilor aşteaptă un studiu pe care să analizeze oportunitatea mutării Gării de Nord, măsură care ar elimina cu totul pasajul suprateran, căci dacă n-ai cale ferată, n-ai nici pod. Gheorghe Udrişte, directorul Direcţiei de Transporturi din Primăria Capitalei, spune că mutarea unei staţii de cale ferată de dimensiunea Gării de Nord este o operaţiune complexă, costisitoare şi necesită mult timp, chiar dacă ea ar elimina costurile pasajului suprateran.

Gheorghe Udrişte afirmă că oricum, în cazul că mult tergiversatul pasaj va fi acceptat de Guvern, problema rămîne cît de repede va redeschide liniile de creditare Banca Europeană de Investiţii liniile de creditare. Pare ca timpul să nu aibă răbdare cu Traian Băsescu.

• Pasajul Basarab - proiectat ca viitor punct de transport intermodal

Pasajul suprateran Basarab, aşa cum prevede proiectul, va începe printr-o rampă de acces din Bulevardul Nicolae Titulescu, va supratraversa Calea Griviţei, pachetul de linii CF din Gara de Nord, bulevardul Dinicu Golescu, Şoseaua Orhideelor, intersecţia Calea Plevnei-Calea Giuleşti-Şoseua Orhideelor şi va reveni la sol printr-o rampă de acces preluînd traseul modificat al Şoselei Orhideelor pînă în apropiere de actualul Pod Grozăveşti.

Pasajul va fi şi un important punct de legatură intermodal. Vor fi instalate linii de tramvai pe pasajul suprateran şi va fi creată o nouă staţie de tramvai deasupra liniilor ferate, avînd legături pietonale cu staţia de cale ferată şi metrou. Accesul călătorilor se va face cu ajutorul ascensoarelor sau scărilor rulante. Investiţia include rampe de acces, modificări în reţeaua şinelor de tramvai în apropierea pasajului suprateran, schimbări minore la staţia de metrou Basarab şi adaptări ale diferitelor reţele din zonă.

Primăria susţine că beneficiile proiectului sînt imense. În primul rînd, se va realiza închiderea inelului principal de circulaţie, ceea ce conduce la evitarea aglomeraţiei în zona centrală a oraşului pe axa Nord-Sud, a zonei Gării de Nord cît şi la întregirea liniei de tramvai pe acelaşi inel principal. În afară de asta, vor fi reabilitate străzile aferente pasajului şi va fi redeschisă strada Grozăveşti, între Podul Grozăveşti şi Palatul Cotroceni. Nu mai puţin important, va fi redus cu peste 3,7% pe an consumul de carburanţi pentru mijloacele auto care tranzitează zona.

• Parcajul de la Gara de Nord va costa de 22,9 milioane de euro

Viitorul parcaj, proiectat pe trei nivele, ar urma să fie amplasat în subteranul parcului din faţa Ministerului Transporturilor şi va asigura parcarea a 1.700 de autoturisme. Adiacent parcării va fi construită o autogară pentru transport interurban cu microbuze (cu două accese de intrare şi patru accese de ieşire), precum şi amenajarea de spaţii comerciale şi alte dotări.

În afară de fluidizarea circulaţiei auto în zonă, obiectivul va creşte capacitatea de parcare în zona Gării de Nord concomitent cu reorganizarea traficului.

Parcarea din zona Gării de Nord este doar una din cele 50 proiectate să fie realizate în raza Capitalei. În prezent, amplasamentele prioritare pentru construirea de parcaje subterane la care municipalitatea a demarat procesul de obţinere a creditelor externe (de circa 557 milioane de euro) sînt Gara de Nord (1.700 locuri de parcare), Piaţa Obor (1.200 locuri), Piaţa Sudului (300).

În sistem de Parteneriat Public Privat primăria mai are în plan realizarea de parcaje subterane şi supraterane în Piaţa Presei Libere (1.850 locuri de parcare), Complexul Expoziţional Romexpo (630 locuri), Piaţa Ateneului Român (300), Piaţa Universităţii (300), bloc Perla (250), Edgar Ouinet (410), Piaţa Hurmuzachi (460), Piaţa Aviatorilor (550), Piaţa Victoriei (1200), Aeroportul Băneasa (1200), Intrare parc Tineretului (2000), Lujerului (300), Centru de cartier Titan (400) şi Centru de cartier Drumul Taberei (150).

• 46,3 milioane de euro pentru modernizarea a 63 garnituri de tramvai

Proiectul constă în modernizarea a 126 de vagoane simple Tatra T4R în 63 de tramvaie simplu articulate. Din finanţarea de 46,3 milioane de euro, RATB va moderniza o hală tehnologică proprie şi va implementa sistemul unic de tiketing (Metrou - RATB), premergător procesului de integrare tarifară la nivelul întregului municipiu. Reprezentanţii municipalităţii apreciază că investiţiile realizate vor duce la diminuarea costurilor de întreţinere a tramvaielor şi scăderea cu 15% a consumului de energie electrică pentru tracţiune, concomitent cu creşterea confortului şi siguranţei circulaţiei. Nerealizarea acestor proiecte conduce la creşterea costurilor, fapt pentru care municipalitatea va trebui să majoreze subvenţiile pentru RATB. Păgibitul final este bucureşteanul.