Trăsnaia mi-a fost semnalată de un coleg de la facultate. La început nu am înţeles la ce s-a referit. Vorbea limba română, dar nimic din ce auzeam nu avea sens. Apoi am suspectat că este o glumă cam nereuşită. Abia după ce am accesat pagina de internet pe care mi-a indicat-o am priceput.
Intraţi la supereroi.unibuc.ro. Acolo este un site... Cum să vă explic?... Să zicem aşa. Universitatea din Bucureşti s-a gândit să îşi facă reclamă. Înţeleg, din ce scrie la adresa respectivă, că s-a aliat cu cei de la Academia de Teatru şi Film. Probabil intenţia a fost să creeze un site "cool", destinat tinerilor care se gândesc să dea la facultate.
Aici se opreşte partea raţională. Rezultatul este penibil - ca să mă exprim caritabil. Site-ul pare făcut de un elev de clasa a II-a pentru un ţânc de la grădiniţă. Găseşti acolo nişte personaje kitsch, care - vezi Doamne - reprezintă principalele arii de specializare din Universitate. Par mai curând nişte bandajaţi care au fugit de acasă.
Dar principala problemă nu este lipsa de gust estetic. Problema este concepţia despre universitate care emană din paginile acestei improvizaţii. (Sunt curios, s-au plătit bani publici pe aşa ceva?).
Am apăsat pe un buton unde scrie "Descoper-o pe Sociona". Această Sociona vrea să reprezinte, cumva, idealul studentului de la facultăţile de ştiinţe sociale. Însă Sociona este, de fapt, un monstru. "Este o activistă pasionată şi merge la protestele care militează pentru valorile în care crede". Las la o parte că "activişti pasionaţi" care mergeau la proteste erau şi tinerii din Gărzile Roşii ale lui Mao. Nu aş spune că "pasiunea" este calitatea cea mai de dorit a unui student în ştiinţele sociale, ci mai degrabă raţiunea. Dificultatea este însă alta.
În Decembrie 1989, studenţii s-au revoltat. Se săturaseră de amestecul ideologiei în facultăţi. Una dintre revendicările lor principale a fost depolitizarea programei, care era poluată cu materii gen "Materialism dialectic". În concepţia Partidului Comunist Român, universitatea era o instituţie de propagandă.
În 1990, studenţii, după proteste care au durat luni de zile, au reuşit să obţină o reformă a Universităţii. Unii profesori-activişti s-au retras, iar din programă a fost scoasă toată această salată ideologică.
Iată că acum se întorc acele vremuri, când studenţilor li se spune, de la stăpânire, că sarcina lor este să devină activişti. Iată ce scrie pe pagina unde Sociona îşi anunţă "superputerile". "Sociona are puterea de a-i face pe oameni să înţeleagă şi să valorizeze diversitatea, puterea de a destabiliza stereotipuri şi prejudecăţi". Eu credeam că Sociona trebuie mai întâi să fie realistă şi să înveţe lucruri elementare. Înainte să dai lecţii altora, ar trebui să te asiguri că ştii ceva despre subiectul în discuţie.
Pe pagina lui Humanum - un fel de Muţunache cu plete - aflăm că acesta, în stil tipic ceauşist, "pune omul în centrul preocupărilor şi acţiunilor sale". El are şi o "superputere" pe care, sincer, nu o înţeleg, "puterea de a uni oamenii din Babilon prin limbă". Adică dacă vorbim aceeaşi limbă suntem mai uniţi? Din câte ştiu, evidenţa arată contrariul.
Geon este o creatură bizară, cu patru picioare. El "caută să prevină dezastrele naturale". Cum poate fi "prevenit" un cutremur, efectiv nu ştiu. El poate să găsească "rădăcinile omenirii în adâncul pământului". Există vreun adult în cameră?...
Al patrulea maimuţoi este numit Machina. Are puterea de a "crea pe Pământ realitatea din filmele SF". Să ne ferească sfântul! Iar ultimul, Numera, are "puterea de a construi scut împotriva armelor nucleare". Exact ce spunea şi Nicolae Ceauşescu, când chema tinerii la referendumul-mascaradă contra armelor nucleare, în 1986.
Lăsând gluma la o parte, haideţi să vă arăt ceva. Iată topul universităţilor de pe planeta Pământ, în anul Domnului 2022, întocmit de Times Higher Education. Pe locul 1 este Oxford, pe 2 California Institute of Technology, pe 3 Harvard. Universitatea din Bucureşti este în categoria 1200+. Pam-pam!
Restul din România, cam tot pe acolo. Ca să înţelegeţi în ce hal a ajuns învăţământul "superior", să mai răsfoim acest clasament THE. Universitatea din Dhaka (Bangladesh) este în intervalul 800-1000. Columbia are patru universităţi mai bine clasate decât UB. Cipru, trei. Egiptul... 19. Universitatea din Bucureşti s-a prăbuşit sub nivelul universităţii din Jamaica, sub aceea din Kurdistan (Iran), sub aceea din Colombo (Sri Lanka) sau din Peshawar (Pakistan).
Evoluţia Universităţii din Bucureşti a fost drept în jos, cu capul înainte. În 2012, era în zona 600+. În 2013, pe 700+. A continuat să se prăbuşească şi în 2017 a ajuns pe 800+. În 2020, pe 1000+. Mai jos este doar cimentul. Suntem deja sub cota Universităţii Makerere (Uganda). Dar bănuiesc că ugandezii nu au prins încă schema cu "superputerile".
Oameni buni, nu e de glumă. Dacă asta este situaţia la Universitatea din Bucureşti, vă daţi seama încotro se îndreaptă învăţământul din ţara asta?