În contextul Zilei Mondiale a Apei - 22 martie, la sediul Guvernului României, a avut loc ieri masa rotundă cu tema "Strategia României cu privire la reutilizarea apelor uzate tratate", la care au contribuit ministerele direct implicate în reglementarea, autorizarea, controlul şi finanţarea mecanismelor de revalorificare a apei uzate, conform News.ro.
"În contextul Zilei Mondiale a Apei - 22 martie, la sediul Guvernului României, a avut loc marţi, 21 martie 2023, masa rotundă cu tema "Strategia României cu privire la reutilizarea apelor uzate tratate", la care au contribuit ministerele direct implicate în reglementarea, autorizarea, controlul şi finanţarea mecanismelor de revalorificare a apei uzate. Invitaţii speciali ai reuniunii Grupului de lucru interministerial privind finanţarea integrată a sectorului apei au fost Ramona Chiriac, Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Reuven Azar, ambasadorul Israelului în România, precum şi primarul municipiului Buzău, Constantin Toma", transmite Guvernul.
Organizatorul reuniunii a fost Departamentul pentru evaluare integrată şi monitorizarea programelor finanţate din fonduri publice şi europene, structură aflată în coordonarea directă a prim-ministrului României, iar discuţiile au fost moderate de secretarul de stat Roxana Mînzatu.
Reprezentanta Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac, a prezentat abordarea Uniunii Europene privind reutilizarea apei în contextul schimbărilor climatice, oferind exemplele unor state europene precum Belgia, Spania, Italia, Cipru, Malta sau Germania, care deja au pus în aplicare iniţiative în acest sens. Ramona Chiriac a mai subliniat faptul că Uniunea Europeană este partenerul României în acest proces de modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare şi că România trebuie să continue să crească volumul de apă uzată epurată, pentru a putea proteja resursele de mediu, sănătatea populaţiei şi pentru a putea reutiliza această resursă în agricultură. La finalul intervenţiei, reprezentanta Comisiei Europene în România a invitat autorităţile române, naţionale şi locale, să devină parte a unei soluţii de dezvoltare prin proiecte inovatoare, alocând resurse şi colaborând cu partenerii din celelalte state membre, pentru a beneficia de toate avantajele care decurg dintr-o utilizare raţională a apei.
Reprezentanţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor au prezentat Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerinţele minime pentru reutilizarea apei, care îşi va produce efectele începând cu iunie 2023, dar şi modificările legislative care sunt necesare pentru a permite pregătirea şi executarea unor proiecte de reutilizare a apei uzate tratate. Aceştia au insistat pe necesitatea promovării reutilizării apei şi beneficiile acesteia, printre care îmbunătăţirea stării mediului atât cantitativ, atenuând presiunea prin înlocuirea captării, cât şi calitativ sau faptul că reutilizarea apelor uzate tratate poate fi considerată o sursă de apă fiabilă, destul de independentă de seceta sezonieră şi de variabilitatea vremii şi capabilă să acopere vârfurile cererii de apă.
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au prezentat măsurile care trebuie luate pentru a preveni şi gestiona eficient riscuri de îmbolnăvire a populaţiei în condiţiile folosirii apelor uzate epurate pentru irigaţii, principala măsură avută în vedere fiind stabilirea unui program strict de monitorizare şi realizarea de testări în laboratoare autorizate/acreditate, conform prevederilor legale privind încadrarea în valorile limită pentru concentraţiile de metale grele şi alte categorii de poluanţi chimici şi microbiologici, mai arată Guvernul. Reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au subliniat că în noul Planul Naţional Strategic 2023-2027 (PNS) al României există fonduri nerambursabile UE dedicate investiţiilor în acest domeniu nou al reutilizării apei uzate tratate în irigaţii. Masa rotundă a inclus o secţiune de bune practici şi proiecte pilot în reutilizarea apei uzate.
Excelenţa Sa, Ambasadorul Israelului Reuven Azar, alături de Mella Schwartz, director general adjunct responsabil cu infrastructura de apă şi canalizare în cadrul Autorităţii Guvernamentale pentru Apă şi Canalizare din Israel, au prezentat abordarea Israelului în gestionarea resurselor de apă, punctând factorii care au sprijinit succesul abordării propuse, în special coordonarea deplină între autorităţile cu diferite responsabilităţii în ciclul de management al apei. Aceştia au atenţionat şi asupra riscurilor, în special asupra nevoii unui dialog consistent cu fermierii care vor cumpăra şi utiliza apa uzată tratată, dar şi cu consumatorii finali ai produselor agricole provenind din culturi care folosesc apa reutilizată. De altfel, experţii israelieni au arătat că, în Israel, apa uzată tratată în treaptă terţiară este folosită cu succes pentru culturile agricole ecologice şi că încrederea consumatorilor în produsele agricole respective este la un nivel înalt.
Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a prezentat un prim proiect pilot aflat în pregătire în România, vizând reutilizarea apei uzate tratate la staţia de tratare a municipiului Buzău pentru a iriga 25.000 hectare teren agricol, dar şi producţia de îngrăşăminte pe baza azotului şi fosforului din apele uzate tratate. În concluzia reuniunii, secretarul de stat Roxana Mînzatu a apreciat că o politică publică nouă, complexă şi sensibilă cum este reutilizarea apei uzate în agricultură se va elabora cel mai eficient pornind de la pilotarea unor proiecte precum cel de la Buzău, care încă se află în etapa de reglementări juridice, inclusiv ale statutului terenurilor de vor fi utilizate. Ulterior, prin lecţiile învăţate din realizarea unor astfel de proiecte pilot, măsurile vor putea fi adaptate şi scalate la nivel naţional.
De asemenea, secretarul de stat a arătat că schimbul de bune practici cu state membre ale Uniunii Europene care au rezultate bune în reutilizarea apei uzate se va afla pe agenda Grupului de lucru interministerial dedicat finanţării integrate a apei.