LA NIVEL MONDIAL Susţinerea populaţiei pentru globalizare, tot mai slabă

Extinderea comerţului este bine privită la nivel mondial, însă sprijinul exprimat de populaţie pentru globalizare se află în scădere, potrivit unui sondaj realizat anul acesta de Ipsos şi Forumul Economic Mondial (WEF), care subliniază că aproape 50% dintre cei chestionaţi nu sunt siguri de beneficiile globalizării, iar o treime pledează pentru bariere comerciale.

Sondajul, publicat săptămâna trecută, a fost realizat în 25 de ţări din întreaga lume, în perioada 26 martie - 9 aprilie, pe un eşantion de 19.017 adulţi cu vârste cuprinse între 16 şi 71 de ani. Conform acestuia, aproximativ jumătate (48%) dintre cei chestionaţi sunt de acord că globalizarea este un lucru bun pentru ţara lor şi doar 13% au avut o părere contrară. Dar, susţinerea exprimată pentru globalizare este în scădere cu 10 puncte procentuale faţă de anul 2019 (anterior pandemiei), conform sursei. Cea mai puternică susţinere pentru globalizare a fost observată în Malaezia (72%), iar cea mai redusă în Franţa (27%).

Dacă datele pentru 2019 nu sunt disponibile în cazul Malaeziei, cele pentru Franţa indică scăderea susţinerii cu 7 puncte procentuale faţă de 2019. Cea mai mare scădere, de 22 de puncte procentuale, este sesizată în Mexic, unde susţinerea pentru globalizare a ajuns la 46%. Scăderi importante au mai fost consemnate, potrivit sursei, în Columbia, Peru, Chile şi Brazilia.

În toate ţările în care autorii sondajului au pus întrebarea legată de globalizare, susţinerea a fost mai mare în 2019 faţă de anul curent.

• 75% vor extinderea comerţului

Potrivit sondajului Ipsos - WEF, în medie, 75% dintre cei intervievaţi consideră că extinderea comerţului este un lucru bun şi doar 5% se pronunţă împotrivă. Cea mai puternică susţinere pentru această evoluţie a fost constatată în Peru (87%), iar cea mai slabă - în Franţa (51%). După Peru, urmează Malaysia, Rusia, Argentina, Chile, fiecare cu o proporţie de 86%, Mexic şi Columbia - cu 85% fiecare, Africa de Sud şi Turcia - cu 83%, Brazilia şi Polonia - cu 82%. În Marea Britanie şi Ungaria, susţinerea este de 78%, în Coreea de Sud şi Australia, de 73%. Urmează Olanda (71%), SUA, Italia (câte 70% fiecare), Canada şi Suedia (68%), Spania (67%), Belgia (63%), Japonia (59%), Germania (55%), Franţa (51%).

Sean Doherty, şeful diviziei de Comerţ internaţional şi investiţii din cadrul Forumului Economic Mondial, declară: "Comerţul şi investiţiile internaţionale pot contribui la creşterea economiilor, pot reduce sărăcia şi pot îmbunătăţi asistenţa medicală. Cu toate acestea, modificările care apar în derularea schimburilor comerciale pot fi perturbatoare şi uneori pot submina reformele locale. Contradicţia aparentă a rezultatelor sondajului este de înţeles: lumea vrea mai mult din binele globalizării şi mai puţin din răul acestui proces. Ca să existe un câştig pentru toată lumea, guvernele trebuie să asculte priorităţile locale şi ţină seama de acestea atunci când elaborează politicile legate de mediu, de locuri de muncă, impozite, economia digitală şi alte probleme care depăşesc graniţele".

• 37% vor mai multe bariere comerciale

În pofida sprijinului la scară largă pentru creşterea comerţului, tot mai multe persoane se pronunţă pentru existenţa barierelor comerciale, care să limiteze importul de bunuri şi servicii străine în ţara lor. Conform sondajului, aproximativ 37% dintre cei chestionaţi au fost de acord că ar trebui să existe mai multe bariere, comparativ cu 27% - care nu susţin extinderea acestora. Aproximativ o treime au avut un punct de vedere neutru sau nu şi-au exprimat opinia.

• Pandemia a generat perturbări în comerţului global

Formul Economic Mondial aduce în atenţie faptul că pandemia de Covid a provocat perturbări semnificative ale comerţului global. În 2020, schimburile comerciale globale s-au redus cu 8,9%, în ritm anual, aceasta fiind cea mai puternică scădere de după criza financiară din 2008-2009.

O analiză a Băncii Angliei arată că pandemia a afectat cu precădere comerţul cu servicii decât comerţul cu bunuri. Potrivit acesteia, comerţul cu servicii a înregistrat o scădere cu peste 20% în 2020, adică de aproape patru ori mai mult faţă de declinul comerţului cu bunuri.

Restricţiile impuse din cauza pandemiei de Covid explică diferenţa menţionată. Dacă sectorul serviciilor a fost afectat în mod special de măsurile luate la nivel global în contextul pandemiei, comerţul cu mărfuri s-a redresat rapid, pe fondul unei cereri masive de bunuri durabile (spre exemplu, mobilier, covoare şi electrocasnice).

În al doilea rând, impactul şocului generat de pandemie asupra comerţului a fost diferit la nivel naţional, conform sursei, care aminteşte că declinul comerţului Chinei a fost mai redus decât în alte regiuni, iar redresarea ţării - deosebit de puternică şi susţinută de o cerere globală robustă de bunuri. În plus, China a beneficiat de pe urma faptului că a putut să-şi redeschidă lanţurile de aprovizionare interne înaintea altor ţări.

În cele din urmă, pandemia a avut un impact semnificativ asupra costurilor de expediere, care au crescut cu aproximativ 350% din mai 2020, potrivit analizei citate.

Dezechilibrele din comerţul regional, cauzate de pandemie, au contribuit la majorarea costurilor de transport, care, potrivit sursei, ar putea rămâne ridicate în viitorul apropiat, susţinute de o producţie solidă şi de boom-ul recent al preţurilor mărfurilor, determinat de perspectivele de redresare economică din întreaga lume.

Amintim că Barometrul global al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) privind schimburile comerciale cu bunuri a atins un nivel record anul acesta. Indicele privind comerţul cu bunuri a urcat la 110,40 puncte în iulie 2021, cel mai ridicat nivel de când a început OMC publicarea datelor în domeniu, în iulie 2016, şi cu peste 30 de puncte de bază faţă de martie 2020, când a izbucniut pandemia, conform anunţului făcut săptămâna trecută de organizaţia cu sediul la Geneva.

OMC se aşteaptă, în acest an, la o creştere cu 8% a comerţul mondial cu bunuri, după un declin de 5,3% în 2020.