La o lună de la invazia Rusiei în Ucraina, ce a provocat în primă fază o undă de şoc în pieţele financiare internaţionale, indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au recuperat o mare parte din căderea provocată de războiul din estul Europei, cel mai grav conflict de pe continent de la cel de-al doilea război mondial încoace. Indicele BET, al celor mai tranzacţionate 20 de acţiuni ale bursei noastre, a încheiat sesiunea de ieri la 12.468 de puncte, cu 5,6% sub nivelul din 23 februarie, după ce coşul de acţiuni coborâse în prima parte a lunii cu aproape 20% faţă de momentul izbucnirii războiului din Ucraina.
A fost o revenire în ton cu trendul pieţelor europene, generat în primul rând de speranţele privind încheierea conflictului, la care s-au adăugat factori interni, precum structura pieţei noastre, dominată de companii defensive şi perspectivele de dividende cu randamente ridicate. Indicele BET-TR, ce reflectă şi dividendele acordate de companiile din BET, a încheiat sesiunea de ieri la 22.509 de puncte, cu 4,3% sub nivelul din 23 februarie, în timp ce indicele extins BET-XT cu tot cu dividende se află cu 3,9% sub reperul de dinaintea declanşării conflictului.
• Marcel Murgoci: "Suntem într-un mediu cu inflaţie ridicată, iar acţiunile sunt văzute ca o modalitate de protecţie"
Legat de evoluţia pieţei noastre din ultima lună, Marcel Murgoci, directorul de operaţiuni al societăţii de brokeraj Estinvest, ne-a spus: "În momentul începerii invaziei a existat o anumită panică în piaţa noastră, dar revenirea a fost de-a dreptul spectaculoasă".
În opinia sa, există trei elemente care pot să explice creşterea bursei după căderea iniţială suferită. "În primul rând, situaţia s-a mai clarificat într-o anumită măsură, au apărut mai multe informaţii pozitive, ceea ce evident este benefic pentru pieţe. Apoi, suntem într-un mediu cu inflaţie ridicată, iar acţiunile sunt văzute ca o modalitate de protecţie. În plus, este o perioadă în care companiile îşi publică convocatoarele cu eventuale propuneri de dividende, acţiuni gratuite sau alte evenimente corporative, ceea ce îi poate face pe unii investitori să ia decizii de cumpărare", ne-a spus directorul de la Estinvest.
Până acum, companii precum OMV Petrom, Conpet, Transgaz sau BRD-Groupe Societe Generale şi-au publicat propunerile de dividende pentru acest an, cu randamente chiar şi de 7-9% faţă de preţurile actuale ale acţiunilor.
• Antonio Oroian: "S-a observat o revenire pentru companiile care urmau să fie incluse, începând cu 21 martie, în indicii FTSE Russell pentru pieţe emergente"
Antonio Oroian, broker în cadrul Goldring, ne-a trasmis: "Imediat după începutul invaziei Rusiei asupra Ucrainei bursele au fost cuprinse de panică, incertitudinea din acele zile dar şi sancţiunile care continuau să fie anunţate împotriva Rusiei afectând perspectivele investitorilor cu privire la economia globală. Toate acestea se adăugau nivelului deja ridicat al inflaţiei, astfel că exista un cumul de factori care influenţa negativ pieţele. Mulţi dintre investitori au preferat să rămână pe cash, în aşteptarea unei stabilizări a pieţelor".
Brokerul a adăugat: "După câteva zile de volatilitate foarte ridicată şi scăderi masive, au fost atinse nişte minime, iar investitorii au început să vadă oportunităţile care apăreau odată cu aceste niveluri scăzute ale preţurilor, mai ales pentru companiile care au performat din punct de vedere fundamental în 2021".
Din punctul său de vedere, revenirea a fost chiar spectaculoasă, mai ales pentru sectorul energetic, având în vedere poziţia favorabilă în care se află producătorii de energie (atât gaze naturale cât şi energie electrică sau petrol) dar şi potenţialul de acordare de dividende pe care îl au. "De asemenea, s-a putut observa o revenire şi pentru companiile care urmau să fie incluse, începând cu 21 martie, în indicii FTSE Russell pentru pieţe emergente", a adăugat Antonio Oroian.
• Producătorii de energie au recuperat complet căderea declanşată de conflictul din Ucraina
Companiile producătoare de energie sunt printre cele care au recuperat căderea declanşată de conflictul din Ucraina. Acţiunile OMV Petrom au încheiat sesiunea de ieri la preţul de 0,47 lei, cu 0,2% peste cel din 23 februarie, titlurile Nuclearelectrica au o scădere de 0,9% faţă de acum o lună, în timp ce acţiunile Romgaz sunt în creştere cu 0,3%. În ansamblu, indicele BET-NG este cu 1,4% sub nivelul de dinaintea începerii războiului, cea mai bună evoluţie dintre coşurile de acţiuni de la BVB.
"Companiile energetice ne-au obişnuit să acorde dividende în fiecare an, astfel încât probabil au fost printre primele opţiuni ale investitorilor. Au contat şi rezultatele financiare pentru că, în cazul altor companii precum Electrica, nu vedem aceeaşi evoluţie, tocmai pentru că rezultatele nu au convins", spune Marcel Murgoci.
În afară de energetice, între acţiunile care au mai ieşit în evidenţă se numără cele ale dezvolatorului imobiliar One United Properties, care au avut o recuperare rapidă a căderii cauzate de conflict, şi titlurile producătorului de materiale de construcţii TeraPlast, care s-au confruntat cu o volatilitate peste cea generală a pieţei. De asemenea, în ultimele sesiuni de tranzacţionare s-au remarcat creşteri semnificative ale acţiunii BVB.
"One United şi TeraPlast fac parte din indicii globali (n.r. ai FTSE Russell) astfel încât este posibil să fi fost în atenţia unor investitori străini", afirmă Marcel Murgoci. "Este greu de spus care este motivul exact al evoluţiei acţiunii BVB, dar trebuie să remarcăm că februarie şi martie au fost luni cu valori ridicate de tranzacţionare, ceea ce se va reflecta în veniturile operaţionale ale bursei", a adăugat directorul de la Estinvest.
În opinia lui Antonio Oroian de la Goldring, un factor care poate explica evoluţia acţiunilor ONE ţine de rezultatele foarte bune pe care compania le-a înregistrat în 2021 dar şi de cifrele bugetate pentru 2022, care indică o dublare a profitului faţă de anul trecut.
"În schimb în cazul TeraPlast, rezultatele financiare indică faptul că, în trimestrul al patrulea al anului trecut, creşterea profitului a încetinit faţă de trimestrele anterioare, deşi la nivel anual se vede o creştere a profitabilităţii. Având în vedere creşterea preţurilor materiilor prime, putem spune că TeraPlast este într-o poziţie favorabilă. Totuşi, cred că la baza revenirii a stat şi anticiparea investitorilor cu privire la un nou an spectaculos din punct de vedere al randamentului acţiunii TRP, aşa cum au fost obişnuiţi în ultimii ani, deşi acest fapt ar trebui fundamentat şi de rezultatele financiare", a spus brokerul.
• Antonio Oroian: "Pieţele rămân sensibile la apariţia oricăror informaţii legate de situaţia din Ucraina"
Per ansamblu, Antonio Oroian consideră că revenirea pieţei noastre a arătat faptul că investitorii de la BVB au un apetit mai ridicat pentru risc, sunt la curent cu evoluţia companiilor pe care le deţin în portofoliu şi încearcă să profite de oportunităţi, atunci când acestea apar.
"Totuşi, aşteptările privind un eventual acord de pace între Ucraina şi Rusia, care a fost şi unul dintre motivele care au stat la baza revenirii, nu s-au concretizat încă. Tocmai de aceea, investitorii ar trebui să fie prudenţi, pentru că pieţele rămân sensibile la apariţia oricăror informaţii legate de situaţia din Ucraina", a adăugat brokerul.
• Claudiu Cazacu: " În regimul actual, investitorii par să vadă acţiunile câştigătoare ale unui concurs de frumuseţe relativă, nu absolută"
Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB consideră că, cu toate că bursele s-au înscris pe o mişcare de revenire, perspectivele rămân, totuşi, incerte, iar riscul unor noi episoade de volatilitate, ridicat.
"Pe de o parte, petrolul a reluat creşterea, Brent ajungând de la un minim de 95,24 dolari/baril pe 16 martie, la 112,65 la 9.30, miercuri. Este nu departe de jumătatea intervalului dintre maximele din 8 şi minimele din 16 martie. Gazul natural tranzacţionat la Viena e de câteva zile în jur de 100 EUR/MWh, sub jumătate din vârful istoric atins luna aceasta, dar încă cu aproape 30 EUR/MWh peste valorile din prima parte a lunii februarie. Iar energia este de câteva ori mai scumpă în Europa (preţuri de producţie) faţă de anul trecut", a spus analistul, într-un raport de ieri al XTB.
În opinia sa, chiar şi la nivelurile actuale, preţurile frânează activitatea economică, cu contracţii aşteptate temporar şi neuniform pentru sectorul industrial european. "În ipoteza unor sancţiuni suplimentare care să blocheze livrările de gaze naturale, petrol sau ambele resurse către UE, presiunea suplimentară de apreciere a acestora ar putea însemna o greutate dificil de suportat pentru economie. Bursele ar putea lua astfel, în calcul, o schimbare bruscă de perspectivă", a punctat Claudiu Cazacu.
Din punctul său de vedere, pe lângă argumentele referitoare la detensionarea aşteptată şi temperarea preţului petrolului, atitudinea optimistă a investitorilor la bursă poate fi pusă pe baza percepţiei că, în abordare relativă, acţiunile oferă totuşi, pe termen lung, o anumită protecţie la inflaţie, în orice caz în raport cu cash-ul, în timp ce preţul obligaţiunilor, fie ele emise de stat sau companii scade atunci cînd trendul dobânzilor este în creştere.
"În regimul relativ actual, investitorii par a vedea acţiunile câştigătoare ale unui concurs de frumuseţe relativă, nu absolută. Aceştia, însă, se pot răzgândi rapid, dacă piaţa petrolului, a gazelor naturale sau a energiei ar resimţi noi creşteri considerabile. Volatilitatea potenţială, pentru investitorii atenţi, ar însemna o abordare relativ mai prudentă la primele semne de furtună", a mai spus strategul de la XTB.
• PLUS DE 32% ÎNTR-O LUNĂ : Preţul grâului, la cel mai ridicat nivel de după 2008
ONU: "Războiul, posibil să genereze un uragan de foamete şi prăbuşirea sistemului alimentar global"
Preţul futures al grâului este, în prezent, la cel mai ridicat nivel de după 2008, din cauza conflictului militar dintre Rusia şi Ucraina, în condiţiile în care cele două ţări asigură, împreună, 30% din exporturile globale de profil.
Preţul grâului cu livrare în luna mai a urcat cu 1,5% ieri, la Bursa din Chicago (CBOT), la ora locală 07.15, atingând 11,35 dolari/buşel. În ultima lună, cotaţia grâului a crescut cu 32%, iar în opinia analiştilor, preţul va continua să urce.
În prezent, navele cu cereale nu pot pleca din Ucraina către statele importatoare şi există îngrijorări cu privire la sezonul de însămânţări din ţară.
În situaţia dată, şeful Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Antonio Guterres, a avertizat că războiul ar putea produce consecinţe mult dincolo de Ucraina, provocând "un uragan de foamete şi o prăbuşire a sistemului alimentar global".
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a estimat că numărul persoanelor subnutrite ar putea creşte cu 8 până la 13 milioane în cursul acestui an şi în 2023.
Egiptul este cel mai mare importator de grâu din lume, cumpărând aproximativ 60% din cereale din exterior. Rusia şi Ucraina au generat, anul trecut, 80% din importurile ţării, potrivit The Guardian. Îngrijorările cu privire la aprovizionarea cu grâu au dus la majorarea cu 25% a preţului pâinii, care este un aliment de bază în Egipt, în unele brutării, în timp ce preţul făinii a crescut cu aproximativ 15%, potrivit spuselor lui Attia Hamad, şef de department la Camera de Comerţ din Cairo, citat de Reuters.
În acest context, Egiptul a fixat preţul pâinii nesubvenţionate.
Amintim că majorările semnificative ale preţurilor alimentelor au provocat anterior tulburări politice în Egipt şi în alte ţări, inclusiv Bangladesh şi Indonezia. În 2007 şi 2008, penuria cauzată de secetă în ţările cheie producătoare de grâu şi orez, respectiv creşterea costurilor energiei au dus la revolte în peste 40 de ţări din întreaga lume.
Statele Unite, India şi Europa ar putea acoperi lipsa grâului ucrainean, dar, spre exemplu, situaţia se complică atunci când vinde vorba de înlocuirea uleiului de floarea soarelui, Ucraina fiind cel mai mare exportator mondial din domeniu. (A.V.)
• Cotaţiile petrolului se menţin pe creştere
Luna aceasta, preţul ţiţeiului Brent s-a apropiat de nivelul maxim al ultimilor 14 ani
Preţurile petrolului şi gazelor au crescut în ultima lună, din cauza temerilor legate de aprovizionare, deoarece Rusia, care a invadat Ucraina la data de 24 februarie, este unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de combustibili fosili din lume.
Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna mai a urcat cu 3,2% la ICE Futures Europe, în a doua parte a zilei de ieri, atingând 119,20 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aprilie s-a majorat cu 3,1%, la 112,61 dolari barilul la ora locală 08.25. În ultima lună, cotaţia ţiţeiului Brent a urcat cu 20%, cea a petrolului WTI - cu 13%.
Amintim că preţul petrolului Brent, din Marea Nordului, era de circa 90 de dolari/baril în februarie, anterior războiului, iar în 7 martie atingea 139,13 dolari/baril, apropiindu-se de nivelul maxim al ultimilor 14 ani.
Preţurile de pe piaţa de profil vor fi volatile în continuare, după cum estimează traderii.
Avansul cotaţiilor petrolului a dus la creşterea preţurilor "la pompă", adică ale benzinei, ceea ce a determinat unele guverne să ia măsuri pentru atenuarea impactului asupra consumatorilor. În Suedia, TVA a fost redus, în Ungaria - preţul a fost plafonat, iar în Franţa - diminuat.
Şi preţurile gazelor au crescut în contextul războiului, referinţa europeană atingând un maxim istoric de 345 de euro la data de 7 martie.
SUA şi Canda au interzis, luna aceasta, importurile de ţiţei şi gaze din Rusia, ca sancţiune pentru invazia Ucrainei. Totodată, Marea Britanie a anunţat că va renunţa la importurile de petrol şi gaz rusesc până la finalul lui 2022. Şi guvernele din Uniunea Europeană vor analiza posibilitatea impunerii unui embargo asupra petrolului rusesc, în încercarea de a forţa o retragere a armatei ruse din Ucraina, dar premierul olandez Mark Rutte a atras atenţia că ţările membre UE încă sunt în cea mai mare parte dependente de ţiţeiul şi gazele din Rusia pentru aprovizionarea lor cu energie, iar importul acestor resurse nu poate fi tăiat pur şi simplu, într-un termen scurt.
Vicepremierul rus Aleksandr Novak a avertizat recent că preţul petrolului ar putea ajunge la 300 de dolari barilul dacă Europa ar refuza petrolul şi gazele din Rusia. (A.V.)
• Volatilitate pe piaţa aurului
Cotaţia metalului galben a trecut de 2.000 de dolari uncia în martie, dar s-a stabilizat după reuniunea Fed de săptămâna trecută
Preţul aurului a crescut, apropiindu-se de nivelul maxim record la începutul acestei luni, în contextul războiului dintre Rusia şi Ucraina, dar apoi a înregistrat o scădere constantă în aşteptarea reuniunii de politică monetară a băncii centrale din SUA - Fed (desfăşurată săptămâna trecută), care a decis majorarea dobânzii-cheie pentru prima oară după 2018. De atunci, cotaţia aurului s-a mutat într-un interval mai stabil, însă analiştii sunt de părere că războiul dintre Rusia şi Ucraina va alimenta preţul aurului atât timp cât va dura conflictul.
Cotaţia futures a aurului cu livrare în luna iunie a urcat cu 0,6%, la 1.937,50 dolari uncia la Comex New York, ieri la ora locală 09.13, cea spot - cu 0,5%, la 1.931,25 dolari/uncie.
În ultima lună, preţul futures al aurului a crescut cu circa 1,5%, iar de la începutul lui 2022 - cu 9%.
Preţul aurului a depăşit 2.000 de dolari uncia luna aceasta, ajungând la circa 2.078 de dolari pe uncie - cel mai ridicat nivel din august 2020 -, după ce SUA au anunţat sancţiuni stricte împotriva Rusiei. Înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, aurul se tranzacţiona la aproximativ 1.900 de dolari pe uncie.
Aurul este considerat un plasament sigur în perioadele de incertitudine geopolitică şi de creştere a inflaţiei. Recent, Goldman Sachs şi-a modificat în urcare estimarea pentru preţul aurului în 2022, anticipând un nivel de 2.500 de dolari pe uncie. Conform băncii americane de investiţii, vom asista la "o furtună perfectă" determinată de creşterea cererii din partea investitorilor şi a băncilor centrale, pe fondul incertitudinilor economice şi geopolitice.
Şi agenţia americană de cercetare Fitch Solutions Country Risk & Industry Research (FSCRIR), o divizie Fitch, şi-a modificat în sens pozitiv estimarea pentru preţul aurului în 2022 şi 2023 la 1.900 de dolari uncia, de la 1.700 de dolari, respectiv la 1.800 de dolari uncia, de la 1.650 de dolari.
Consiliul Mondial al Aurului a avertizat însă, recent, că avansul preţului metalului galben ar putea fi limitat în 2022 de creşterea ratelor dobânzilor şi de aprecierea dolarului. (A.V.)
• Bursele europene au şters toate pierderile consemnate după izbucnirea războiului
Indicele Stoxx Europe 600 a urcat cu 4% în ultima lună, S&P 500 - cu aproape 5%
Pieţele bursiere europene au reuşit să şteargă toate pierderile înregistrate după declanşarea conflictului militar Rusia-Ucraina, în contextul în care cele două ţări negociază de ceva vreme un acord de încetare a focului, iar investitorii consideră că războiul se va încheia.
Indicele Stoxx Europe 600, care măsoară dinamica titlurilor europene, a urcat cu 4% în ultima lună (de la declanşarea războiului până ieri), iar DAX al pieţei germane - cu aproape 2%.
Dar nu numai în Europa a fost observată tendinţa de redresare, ci şi în SUA, unde, recent, indicii majori au înregistrat cele mai mari creşteri săptămânale de după noiembrie 2020.
Dacă în săptămâna încheiată vineri, S&P 500 a urcat cu peste 6%, iar Nasdaq cu mai bine de 8%, ieri, avansul era, în cazul S&P 500 - de aproape 5% (de la începutul conflictului), iar pentru Nasdaq - de 4%.
Amintim că bursele lumii au început anul 2022 într-o notă bună, deoarece economiile şi-au revenit după pandemia de Covid, iar companiile au înregistrat rezultate solide. Războiul, însă, a adus volatilitate. Bursa de la Moscova a fost închisă timp de trei săptămâni, fiind redeschisă parţial zilele trecute, pentru anumite operaţiuni.
Analiştii Goldman Sachs Group Inc. sunt de părere că pieţele globale ar putea fi, în prezent, prea relaxate cu privire la riscurile de scădere legate de războiul din Ucraina, avertizând că preţurile actuale nu mai reflectă scenariile negative.
Recenta evoluţie a activelor europene "indică o relaxare semnificativă a evaluării de către piaţă a implicaţiilor globale" ale invaziei din Ucraina, spun, conform Bloomberg, strategii Dominic Wilson şi Vickie Chang de la Goldman Sachs, menţionând: "Acum, activele sunt mai vulnerabile dacă progresul către o rezoluţie (n.r. de pace) se dovedeşte trecător sau dacă aprovizionarea cu energie va fi întreruptă sever". (V.R.)