Lars Christensen, "Danske Bank": "BNR ar trebui să se gândească la un acord cu BCE sau FMI"

Dobânzile pentru împrumuturile interbancare au ajuns, vineri, la cote foarte ridicate: 46,13%, comparativ cu 28,31% joi, după ce, miercuri, dobânda era de 12,7%, potrivit datelor BNR. Situaţia aceasta a fost generată de aprecierea leului până la un curs de 3,7353 unităţi pentru un euro - vineri, după ce, cu aproape două săptămâni în urmă (6 octombrie), un euro valora 3,9410 lei.

Lars Christensen, analist şef la "Danske Bank", consideră că BNR ar trebui să se gândească la un acord formal cu Banca Centrală Europeană (BCE ) sau Fondul Monetar Internaţional (FMI), în vederea unui posibil împrumut menit să stabilizeze situaţia de pe piaţă, în cazul în care dobânzile interbancare vor continua să crească în perioada următoare. Am urma, astfel, exemplul Ungariei, care a primit de la BCE cinci miliarde de euro pentru a dinamiza piaţa locală de credite, susţine Lars Christensen.

Domnia sa a precizat că, deşi BNR deţine rezerve valutare pe care le poate utiliza pentru a calma situaţia, ar fi indicat să realizăm un astfel de acord în evenualitatea în care lucrurile vor scăpa de sub control, aşa cum se întâmplă la nivel european. "Situaţia este gravă în Europa, ţări ca Ungaria, Islanda, Ucraina, Rusia, chiar şi Cehia sau Polonia întâmpinând dificultăţi, din cauza nivelului ridicat al creditelor ipotecare acordate în franci elveţieni sau euro", susţine domnia sa.

Economistul "Danske Bank" a explicat: "BNR nu mai poate introduce lei în piaţă pentru atenuarea lipsei de lichiditate, întrucât o injecţie de lei ar deprecia cursul, dar, în acelaşi timp, banca centrală trebuie să calmeze dobânzile de pe piaţa intebancară, ceea ce face ca misiunea ei să fie foarte dificilă".

Lars Christensen consideră că Banca Naţională încearcă să ţină situaţia în frâu, dar este posibil ca, "odată cu intervenţiile BNR, rezervele acesteia să fi scăzut".

În ceea ce priveşte răsfrângerea dobânzilor interbancare asupra creditelor populaţiei, economistul "Danske Bank" susţine că gradul de răsfrângere depinde de nivelul de panică pe care băncile îl resimt. Situaţia nu poate dura la nesfârşit, iar BNR va trebui să injecteze cumva lichiditate. În stabilizarea situaţiei, un rol important îl are şi Guvernul, care ar trebui să urmeze o politică fiscală adecvată acestei perioade, a mai adăugat economistul.

În ceea ce priveşte intenţia Uniunii Europene de a coordona politica monetară, analistul consideră oportună o astfel de decizie, întrucât situaţia scapă de sub control. Acesta respinge, însă, ideea unei politici monetare comune.

Domnia sa apreciază că există riscul ca moneda ţării noastre să ajungă din nou la un curs de 3,9 lei pentru un euro, în perioada următoare.

Nicolaie Alexandru, senior economist la ING, susţine că o asemănare cu situaţia Islandei nu este potrivită, şi consideră că ţara noastră nu se află printre cele mai riscante din regiune. De asemenea, analistul apreciază că nivelul cursului ar trebui menţinut în intervalul 3,8 - 3,9 lei pentru un euro, deoarece un leu mai depreciat ar împiedica reducerea inflaţiei aşteptate pentru finalul anului.Totdată, Nicolaie Alexandru consideră că BNR protejează moneda naţională, întrucât o depreciere mai accentuată ar putea pune în pericol ţinta de inflaţie pentru anul 2009.