LAURA CODRUŢA KOVESI: "Au existat întotdeauna suspiciuni cu privire la modalitatea de numire a procurorilor şefi"

Întotdeauna a existat o suspiciune privind modalitatea de numire a procurorilor şefi din Ministerul Public, din cauza implicării ministrului Justiţiei şi a preşedintelui, a declarat ieri şeful DNA, Codruţa Kovesi, precizând că, din acest motiv, procedura în cauză ar trebui lansată în dezbatere publică.

Codruţa Kovesi a precizat că, nici la nivel european, nu există un model care să fie unanim acceptat de toate părţile: "Ceea ce este important, din punctul meu de vedere, este ca procedura de numire în aceste funcţii de conducere să fie asumată de toţi participanţii din sistemul judiciar şi nu numai. În al doilea rând, cred că este un subiect care trebuie pus în discuţie atât în cadrul sistemului judiciar, cât şi în cadrul societăţii civile şi pus în dezbatere publică".

Potrivit Legii 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Şeful statului poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public.

• Kovesi: "Numărul sesizărilor primite de la cetăţeni, în creştere cu 63% faţă de anii anteriori"

Numărul sesizărilor primite de la cetăţeni a crescut în 2014 cu aproximativ 63% faţă de anii anteriori, în zece luni fiind înregistrate peste 4.500 de dosare, din care aproximativ 40% deschise ca urmare a denunţurilor făcute de persoane sau firme, a mai spus Laura Codruţa Kovesi.

Domnia sa a precizat: "Până în acest moment al anului 2014, am primit 1.684 de sesizări de la persoane fizice şi juridice private, faţă de 1.032 primite în anul 2010. (...) În primele 10 luni din acest an am înregistrat peste 4.500 de dosare. Aproximativ 42% din dosare au fost constituite ca urmare a sesizărilor sau denunţurilor de la persoane fizice sau juridice private, iar peste 41% din cazuri au fost constituite ca urmare a sesizărilor unor instituţii publice, altele decât serviciile de informaţii".

Procurorul şef al DNA a adăugat că, spre deosebire de anii anteriori, activitatea structurii din Ministerul Public se bazează mai mult pe denunţuri şi sesizări de la cetăţeni şi mai puţin pe sesizările de la alte instituţii sau pe cele din oficiu.

"Deşi există o percepţie referitoare la creşterea implicării SRI în activitatea DNA, am constatat că, în acest an, doar 17% din dosarele înregistrate au avut la bază o sesizare din oficiu pe baza informaţiilor din mass-media, a anchetelor jurnalistice sau primite de la serviciile de informaţii, spre deosebire de anul 2010, când 19% din dosare au avut la bază această modalitate de sesizare", a adăugat Codruţa Kovesi.

Declaraţiile procurorului şef al DNA au fost făcute în contextul prezentării raportului unui proiect pilot care se referă la activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit Mediafax. Acest raport a fost realizat cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer şi Ambasadei Marii Britanii în România. Iniţiatorii proiectului-pilot încearcă să realizeze o metodologie de monitorizare pentru domeniul justiţiei şi anticorupţiei.