Legături bolnăvicioase

Există o stranie legătură între liniile de forţă ale propagandei de la Bucureşti şi cele ale media pro-Kremlin din Rusia şi din lume. Avându-şi originea în campania pornită săptămână trecută de canalele de televiziune pro-Kremlin din Rusia şi conţinută apoi de social-media asociată din lumea largă, dublul standard european privind situaţia din Venezuela este ilustrat printr-o comparaţie între contestarea regimului lui Maduro şi mişcarea "vestelor galbene" din Franţa. Dinspre centrele de putere de la Bucureşti - într-o atmosferă publică dominată de un anti-europenism oficial care este în crescendo - se susţine, de asemenea, ideea dublului standard european: în acest caz, România este victima. Ţara noastră ar fi criticată pe nedrept în ceea ce priveşte folosirea violenţei represive, pe câtă vreme despre ceea ce se întâmplă în Franţa, Comisia Europeană şi Consiliul ar tăcea.

În ambele cazuri a devenit un lucru comun, atacarea preşedintelui francez sugerând lipsa de legitimitate a guvernării sale. De altfel, în cazul României, Liviu Dragnea începea să critice guvernarea franceză încă din aprilie 2018, atunci când preşedintele francez critica masurile împotriva independenţei justiţiei ale majorităţii guvernamentale de la Bucureşti, într-un interviu la BFMTV. Şi alţi politicieni cu atitudini anti-europene care nu-şi ascund iliberalismul, de la Viktor Orban la Matteo Salvini sau Luigi di Maio, toţi mari admiratori ai lui Vladimir Putin, s-au întrecut în a-l ataca pe Emmanuel Macron.

În această direcţie, în acelaşi timp în care Luigi di Maio, liderul Mişcării 5 Stele, vice-prim-ministru şi ministru al muncii în guvernul fascizant de la Roma se întâlnea în mod ostentativ în Franţa cu aşa-zişi reprezentanţi ai "vestelor galbene!", televiziunea de stat rusă susţinea că Rusia ar putea, pornind de la precedentul recunoaşterii de către unele state europene a lui Juan Guaido ca preşedinte legitim al Venezuelei, să o recunoască pe Marine Le Pen preşedinte al Franţei dacă acesta s-ar proclama ca şef de stat.

"Vântul schimbării a trecut Alpii. Repet: vântul schimbării a trecut Alpii", scria febril şi conspirativ pe reţelele sociale di Maio. Obsesia anti-macroniană a noilor fascişti europeni este direct proporţională cu postura pro-europeană pe care preşedintele francez şi-a asumat-o încă din campania prezidenţială din primăvara anului 2017. Dar de ce ar vrea politicienii europeni fragmentarea ideologică a societăţii europene şi blocarea, dacă nu chiar disoluţia Uniunii Europene? Ar fi aceasta în interesul Ungariei, Poloniei, Italiei sau României? Legăturile ideologice bolnăvicioase, directe sau indirecte, ale acestor politicienii cu Rusia lui Putin sunt un indicator al importanţei strategice a alegerilor europene care urmează.