LEGE Situaţia despăgubirilor foştilor proprietari deposedaţi abuziv de regimul comunist

După cum se ştie, foştii proprietari deposedaţi abuziv de regimul comunist pot fi despăgubiţi în baza legii nr. 9/1998, în baza legii 290/2003 şi în baza legii 10/2001.

Conform legii nr. 9/1998, cetăţenii români prejudiciaţi în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, au dreptul la compensaţiile stabilite potrivit prezentei legi, în măsura în care nu au primit anterior sau au primit numai parţial compensaţii ori despăgubiri pentru bunurile imobile - construcţii şi terenuri - pe care le aveau în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, cedate Bulgariei, pentru recoltele neculese de porumb, bumbac şi floarea-soarelui, precum şi pentru plantaţii de pomi fructiferi şi/sau pepiniere de pomi fructiferi altoiţi.

De aceste prevederi beneficiază şi cetăţenii români, moştenitori legali ai foştilor proprietari sus menţionaţi. Despăgubirile se acordă celor îndreptăţiţi, sub forma unor compensaţii băneşti.

În cazul în care, anterior, cei îndreptăţiţi au fost despăgubiţi parţial, în bani sau în natură, pentru prejudiciile suferite în urma aplicării tratatului, aceştia au dreptul la compensaţie, proporţional, pentru prejudiciul rămas neacoperit.

În termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi, persoanele îndreptăţite la compensaţii, foştii proprietari sau moştenitorii acestora, au putut depune în acest sens cereri însoţite de acte doveditoare la comisia judeţeană sau a municipiului Bucureşti pentru aplicarea legii.

Dacă moştenitorii foştilor proprietari domiciliază în judeţe diferite, aceştia au depus cererile la comisia municipiului Bucureşti.

Dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor pentru care se solicită compensaţii se face cu înscrisuri.

Conform legii 290/2003, cetăţenii români, deposedaţi ca urmare a părăsirii forţate a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţa, precum şi ca urmare a Celui de al II-lea Război Mondial şi a aplicării Tratatului de Pace între Româ-nia şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, au dreptul la despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile imobile avute în proprietatea lor în aceste teritorii, precum şi pentru recoltele neculese din anul 1940, în condiţiile legii mai sus menţionate.

De prevederile legii 290/2003 beneficiază foştii proprietari sau moştenitorii legali ai acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv, dacă au la data formulării cererii cetăţenia romană şi domiciliul în România.

Prevederile legii nu se aplică cu privire la bunurile transmise pe bază de convenţii civile, încheiate prin liber acord de voinţa între fos-tul proprietar sau moştenitorul legal al acestuia şi o terţă persoană.

Pentru construcţiile cu destinaţia de locuinţe, anexe gospodăreşti ori pentru alte utilităţi, se acordă foştilor proprietari despăgubiri băneşti, în sume calculate în raport cu suprafaţa construită, cu materialele folosite şi cu vechimea construcţiei la data pierderii posesiei. În suma totală va fi cuprinsă şi contravaloarea terenului de sub construcţie şi a curţii, pe baza evaluărilor efectuate, după caz, de experţi în cons-trucţii sau evaluatori funciari.

În termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele îndreptăţite au putut depune la comisiile constituite în cadrul prefecturilor, în temeiul art. 6 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, cereri proprii, însoţite de acte doveditoare autentice sau de declaraţia autentică a petentului, însoţită de declaraţiile a cel puţin 2 martori, de asemenea autentificate.

Legea 10/2001 cuprinde o procedură anevoioasă, greoaie.

De asemenea, după cum se ştie, în baza de date a ANRP zac mii de dosare cu acest obiect, încă nerezolvate, iar cele deja finalizate sunt foarte puţine.

Prin Hotărârea pilot pronunţată în luna octombrie 2010, în cauza "Atanasiu şi Poenaru împotriva României", Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declanşat procedura hotărârii pilot, acordând statului român o perioadă de 18 luni de la data la care hotărârea va rămâne definitivă, în care acesta să ia măsurile necesare care să garanteze protecţia efectivă a drepturilor enunţate de articolul 6 din Convenţie şi de articolul 1 din Protocolul 1 al Convenţiei în cauzele privind res-tituirea proprietăţilor.

Conform dispozitivului hotărârii pilot, aceasta devine definitivă la 3 luni de la pronunţare, pronunţare care a avut loc pe data de 12 octombrie 2011.

Este de precizat faptul că termenul de 18 luni pentru implementarea hotărârii pilot CEDO curge de la data rămânerii definitive a aces-teia, respectiv de la data de 12 ianuarie 2011.

În consecinţă, termenul de 18 luni pentru implementarea hotărâ-rii pilot CEDO se va împlini pe data de 12 iulie 2012.

La data de 18 mai 2012, minis-trul Justiţiei, Titus Corlăţean, a făcut o vizită împreună cu co-agentul României, Irina Cambrea, la CEDO pentru a cere Curţii o amâ-nare cu un termen de 9 luni de zile a executării hotărârii pilot mai sus enunţate, motivat de caracterul complex şi sensibil al chestiunii despăgubirilor. Continuarea dezbaterii publice a soluţiilor legislative este necesară în scopul obţinerii unei susţineri mai largi a societăţii româneşti şi a clasei politice, care să ofere stabilitatea şi predictibilitatea noii legislaţii şi a aplicării sale în perspectivă.

Astfel, noul Guvern se vede pus în situaţia de a reîncepe emiterea titlurilor de plată pentru cei care deţin titlul de despăgubire, respectiv decizia galbenă ANRP şi de a începe efectuarea plăţilor pentru numerar şi conversia în acţiuni la Fondul Proprietatea. Motivat de lipsa lichidităţilor, reprezentantul guvernului a cerut la CEDO prelungirea termenului.

Persoanele rămase spre a fi des-păgubite au mai multe posibilităţi. După ce Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti primesc, verifică şi rezolvă cererile de atribuire în natura ori pentru acordare de despăgubiri sau compensaţii, aceste instituţii emit o hotărâre.

În termen de 15 zile de la comunicare, solicitantul nemulţumit de hotărârea comisiei judeţene, res-pectiv a municipiului Bucureşti, poate face contestaţie la comisia centrală.

În termen de cel mult 60 de zile, comisia centrală va analiza contes-taţiile şi le va aproba sau respinge. Hotărârea comisiei centrale se comunică comisiilor judeţene, res-pectiv a municipiului Bucureşti, solicitanţilor şi direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz.

Hotărârile comisiei centrale sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul. Aceste acţiuni au ca obiect obligaţia de a face, iar hotă-rârile pronunţate de tribunal sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.

Pe de altă parte, persoanele care au Decizia de validare de la ANRP Bucureşti, plus originalul hotărârii Comisiei Judeţene sau a Municipiului Bucureşti pot fi ajutate de specialişti în drept astfel încât aces-te documente să fie puse în executare.

Având în vedere aceste alternative, cei care au de recuperat despăgubiri sunt sfătuiţi să acţioneze în justiţie în cazul în care sunt nemulţumiţi de cuprinsul documentelor primite, sau cei care au deja aceste acte, ce reprezintă titluri executorii să le pună în executare.