LEGEA CONFISCĂRII DEPOZITELOR BANCARE Cinteză: "Noile reglementări interzic utilizarea fondurilor publice pentru redresarea băncilor"

Proiectul de lege privind rezoluţia bancară interzice utilizarea fondurilor publice pentru redresarea băncilor, atrage atenţia Nicolae Cinteză, directorul direcţiei de supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României.

Acest lucru este unul bun, pentru că presupune că, în cazul în care o bancă ar fi aproape de faliment, nu vor fi folosiţi banii din impozitele plătite de toţi contribuabilii pentru susţinerea acesteia.

Însă, iniţiativa legislativă pe care Guvernul şi-a dat, miercuri, avizul, prevede (ce-i drept, nu ca primă modalitate) salvarea băncilor aflate în dificultate şi din depozitele negarantate.

Recent, Bogdan Olteanu, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), ne-a confirmat că bail-in-ul este unul dintre instrumentele propuse în textul prin care urmează ca Directiva europeană din domeniu să fie transpusă în legislaţia noastră.

Domnia sa ne-a precizat: "Există şi instrumentul numit bail-in în textul de lege, dar acest instrument va intra în vigoare de anul viitor, iar, la noi, ar funcţiona mai puţin decât în alte ţări, pentru că noi nu prea avem emisiuni de obligaţiuni ale băncilor, deţinătorii de astfel de emisiuni fiind printre cei care ar suporta pierderi, alături de acţionarii băncilor". De asemenea, cei care au depozite de peste 100.000 de euro (suma maximă garantată) vor fi afectaţi în cazul unui bail-in.

În aceste condiţii, întrebarea legitimă ar fi ce vor face oamenii de afaceri cu depozitele pe care le au în sistemul nostru bancar.

Noua reglementare este o metodă care îi va determina pe întreprinzătorii cu depozite în bănci să investească mai mult în propria afacere, în noi business-uri sau să facă alte tipuri de plasamente, cum ar fi cele în terenurile agricole, este de părere Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Domnia sa ne-a declarat: "Investitorii, în loc să stea cu banii tezaurizaţi în bănci, vor începe să-i utilizeze în afaceri. Un om de afaceri onest, care şi-a păstrat rezerve financiare întrucât piaţa nu avea condiţiile necesare să facă noi investiţii profitabile, producătoare de locuri de muncă şi de produse care să poată fi absorbite de piaţă, vor fi impulsionaţi, în principiu, să procedeze la unele mişcări economice, în subsidiar cu un mers mai bun al băncilor".

Domnul Pârvan consideră că noul proiect legislativ îi va responsabiliza pe acţionarii băncilor. "Când vine vorba că acţionarii instituţiilor bancare vor fi primii care vor plăti problemele băncilor pe care le deţin, lucrurile se vor schimba, iar acţionarii se vor responsabiliza", opinează Cristian Pârvan, apreciind că oamenii de afaceri vor opta şi pentru achiziţionarea de terenuri agricole: "Nu cred că vor dispărea bani din ţară, prin mutarea depozitelor în bănci din afara Uniunii Europene, pentru că, în aceste cazuri, investitorii vor fi nevoiţi să privească, în primul rând, la riscul de ţară în care şi-ar putea duce rezervele financiare. Oamenii îşi vor dezvolta afacerile sau vor cumpăra terenuri. Mai există şi arta, în care se poate investi, însă aici trebuie să te pricepi. De asemenea, aurul este o investiţie pur spectulativă".

Subliniind că noile reglementări reprezintă transpunerea unei Directive Europene şi că autorităţile noastre nu pot ocoli aprobarea unei astfel de legi, economistul CFA Adrian Mitroi susţine că acest proiect înseamnă "o blindare a riscului sistemic".

Domnia sa este de părere că scenariul în care ar putea fi aplicat cu adevărat un bail-in este extrem de îndepărtat şi explică faptul că primii care vor fi obligaţi să intervină în caz de criză sunt acţionarii: "Sectorul bancar din Europa este cel bine pus la punct sector din lume, iar sistemul de rezoluţie este unul dintre cele mai moderne, fiind făcut astfel încât să blindeze riscul sistemic. Instituţiile sunt foarte solvabile, iar băncile pot fi dezechilibrate în anumite momente de criză, însă din punct de vedere al lichidităţii. În aceste momente, cei care se vor implica vor fi acţionarii, aceştia fiind nevoiţi să majoreze capitalul pentru reechilibrarea instituţiei. Ca să facă acest lucru, vor avea nevoie de timp, iar dacă nu vor putea să aducă surplus de capital cu propriile puteri, vor putea apela la alţi acţionari, care să cumpere acţiuni".

Astfel, legea rezoluţiei bancare ar putea conduce la unele modificări de acţionariat în sistem.

Bogdan Olteanu ne-a explicat că rezoluţia este mecanismul prin care sunt salvate părţile bune din băncile cu probleme, considerându-se că o lichidare potrivit principiilor generale de insolvenţă ar cauza prea multe elemente colaterale.

Domnia sa ne-a precizat: "Prin diverse mecanisme se încearcă salvarea băncilor. De exemplu, se preiau active şi pasive dintr-o bancă şi se transferă către altă bancă, autoritatea publică înfiinţează o «carcasă» goală numită bancă punte şi în acea «carcasă» se introduc activele şi pasivele bune ale unei bănci, urmând ca activele rele, împreună cu acţiunile, să intre în insolvenţă, iar licenţa bancară să fie retrasă. Banca punte va fi administrată temporar, fiind în proprietate publică, după care va fi privatizată, în maxim trei ani, potrivit legii".

Conform proiectului de lege, acţionarii instituţiei supuse rezoluţiei vor fi primii care suportă pierderile, creditorii vor suporta pierderi ulterior acţionarilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora din cadrul procedurii de insolvenţă, cu excepţia cazului în care, în prezenta lege, se prevede în mod expres altfel, iar persoanele fizice şi juridice care au contribuit la ajungerea în stare de dificultate majoră a instituţiei supuse rezoluţiei vor fi trase la răspundere potrivit legii civile sau penale.

Autorităţile româneşti ar fi trebuit să transpună aceste reglementări europene în legislaţia naţională încă de anul trecut, însă, pentru neîndeplinirea acestui lucru, ţara noastră a primit infringement.

Din 2008, CE a adoptat un număr de măsuri care să asigure stabilitatea sistemului bancar. În momentul în care toate normele Mecanismului Unic de Rezoluţie vor intra în vigoare, acestea vor fi aplicate băncilor din statele membre ale zonei euro şi din ţările UE care aleg să adere la Uniunea Bancară.