"Legea insolvenţei persoanelor fizice are probleme de constituţionalitate"

Legea insolvenţei persoanelor fizice, adoptată săptămâna trecută în plenul Camerei Deputaţilor, are probleme de constituţionalitate, este de părere avocatul Gheorghe Piperea.

Domnia sa a afirmat, vineri, în cadrul conferinţei Dreptul Afacerilor, că legea este relativ diferită faţă de cum a intrat la dezbateri: "Această insolvenţă nu mai este una judiciară, nu mai este judiciară decât în faza de lichidare, lichidare care se termină în şase luni de zile şi care se termină, evident, cu vânzarea tuturor bunurilor debitorului, celor care sunt sesizabile, prima şi cea mai importantă valoare din patrimoniu fiind casa personală sau familială a debitorului".

Recent, deputatul PSD Ana Birchall, iniţiatorul proiectului, ne-a explicat: "Va fi constituită o comisie (n.r. naţională) de insolvenţă, cel mai probabil alcătuită din reprezentanţi ai anumitor autorităţi, cum ar fi ANPC, BNR etc., care va monitoriza modul de rambursare a datoriilor. Dacă cineva nu va fi de acord cu procedura stabilită în cadrul acestei comisii, atunci se poate face contestaţie şi se merge în instanţă. Astfel, degrevăm instanţele de o serie de dosare, iar debitorul, care va putea propune modul de rambursare a datoriilor, pentru că are acest drept, nu va mai fi nevoit să aştepte o lungă perioadă de timp ca să ia instanţa o decizie".

Practicienii în insolvenţă susţin că această măsură a fost solicitată chiar de justiţie, care nu deţine logistica necesară pentru coordonarea unui număr ridicat de dosare pe această speţă.

Liviu Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, a subliniat că Legea insolvenţei persoanelor fizice va avea un impact major asupra structurilor din justiţie, fiind necesară suplimentarea numărului de magistraţi, a personalului auxiliar şi a spaţiilor logistice aferente.

Vineri, Gheorghe Piperea a declarat: "Părerea mea este că, având în vedere stigmatul pe care ţi-l pui pe frunte în momentul în care te pui sub protecţia tribunalului sau a comisiei de insolvenţă, nu cred că se duce tot românul să se declare insolvent. Dimpotrivă, se va duce cel care poate să suporte costurile unei comisii de insolvenţă, pentru că, surpriză, cei care fac parte din aceste comisii de insolvenţă nu fac asta în mod gratiuit. (...) De asemenea, sunt costuri şi pentru administratorul procedurilor de insolvenţă, care nu mai este practician în insolvenţă, aşa cum ne-am fi aşteptat, pentru că există un monopol al acestei bresle pe procedurile de insolvenţă, aşa cum există un monopol al avocaţilor. Cine va avea bani să suporte toate aceste costuri? Probabil că acel debitor care probabil că este supraîndatorat, dar poate să îşi permită să acopere costuri de 3.000 - 5.000 de euro lunar, numai ca să obţină o reeşalonare de la bănci, furnizorii de utilităţi, fisc etc".

În opinia lui Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), este foarte bine că a avut loc un dialog real în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Domnia sa a declarat că se aşteaptă la o lege mai echilibrată decât propunerile iniţiale: "Important este să producem efecte în societate şi, pentru acest lucru, trebuie să aşteptăm normele de fundamentare şi să vedem cum va fi aplicată. Important este să avem o lege a insolvenţei pentru persoanele fizice, care este un lucru normal şi să fie implementată astfel încât să aibă efectul scontat".

Comunitatea bancară apreciază că noua lege asigură un cadru de reglementare mai echilibrat faţă de proiectele puse în discuţie în ultimii cinci ani.

Reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) ne-au precizat: "Considerăm că este foarte important ca debitorii interesaţi să acceseze această procedură să se informeze corespunzător, întrucât legea introduce o serie de restricţii pe tot parcursul cadrului de reglementare. Legea privind procedura insolvenţei persoanelor fizice nu înseamnă ştergerea de datorii".

Industria bancară românească a înţeles necesitatea implementării unei legi a insolvenţei persoanelor fizice, chiar dacă aceasta va induce costuri suplimentare sistemului bancar, ne-au mai spus sursele citate.

ARB a propus stabilirea unui plafon maxim al datoriilor debitorului, de un milion de lei, pentru a putea solicita deschiderea procedurii, însă această propunere nu a fost aprobată.

Comunitatea bancară anunţă că va urmări cu atenţie aplicarea acestui act normativ, "pentru a evita experienţa negativă privind maniera de punere în practică a legii privind insolvenţa persoanelor juridice".

Potrivit domnului van Groningen, în jur de 15% dintre firmele împrumutate la bănci au avut dificultăţi la plată, restul de 85% plătindu-şi ratele.

Bancherul opinează: "Trebuie să avem o discuţie despre cine merită sprijinit sau cum echilibrăm interesele, pentru că, în timp de criză, cei 85% produc pentru a plăti datoriile la bancă şi aceştia trebuie sprijiniţi - şi prin credite la bancă -, iar pentru ceilalţi trebuie o soluţie eficientă - un proces de insolvenţă echilibrat, care să nu dureze prea mult.

Legea insolvenţei este o măsură extremă şi trebuie să ne asigurăm că parcurgem toţi paşii până acolo, astfel încât băncile să găsească soluţii, pentru că insolvenţa nu este de dorit".

În opinia şefului CPBR, noua lege nu va produce pierderi băncilor, întrucât acestea oricum îşi provizionează creditele restante.

Legea insolvenţei persoanelor fizice a fost adoptată cu 309 voturi pentru, zero voturi împotrivă şi trei abţineri.