Leul s-a apreciat, puternic, ieri, în raport cu euro, după ce Banca Naţională a României (BNR) a anunţat că va limita sumele acordate băncilor la operaţiunea "repo" de ieri, la şase miliarde de lei, fiind prima plafonare după noiembrie 2008.
Banca Centrală a afişat, ieri, un curs oficial de 4,5740 lei/euro, în scădere cu 7,41 bani, comparativ cu maximul istoric de 4,6481 lei/euro, înregistrat în şedinţa precedentă.
Dealerii sunt de părere că rata oficială a BNR a coborât ca urmare a anunţului BNR de limitare a lichidităţilor injectate în sistemul bancar prin operaţiunile "repo".
Sursele menţionate ne-au declarat: "BNR a limitat astăzi (n.r. ieri) împrumuturile acordate băncilor prin operaţiunile repo ca să controleze lichiditatea pe leu. Un alt motiv al aprecierii monedei naţionale poate fi discursul Guvernatorului de astăzi (n.r. Guvernatorul BNR a prezentat, ieri, Raportul trimestrial asupra inflaţiei)".
• Daniel Ionescu: BNR nu doreşte să se substituie băncilor mamă şi le cheamă la responsabilizare
Anunţul privind limitarea masei monetare oferite prin contracte "repo", la şase miliarde de lei, arată faptul că Banca Centrală este conştientă de insuficienţa suportului financiar asigurat de băncile mamă către subsidiarele locale şi, de asemenea, că BNR nu doreşte să se substituie acestora, ne-a declarat doctorul în economie Daniel Ionescu.
Domnia sa ne-a precizat: "Finanţarea lichidităţii sucursalelor din sis-temul interbancar românesc se află în sarcina băncilor mamă (străine), care trebuie să le asigure resurse financiare suficiente spre a-şi derula obiectul de activitate - intermedierea sau, mai pe româneşte, fructificarea resurselor lor financiare prin credite acordate celor interesaţi".
BNR a manifestat deschiderea spre a interveni alături de băncile mamă pentru derularea şi consolidarea proceselor de intermediere derulate de sucursalele care operează în România, în primul rând prin operaţiuni monetare derulate în regim de "open market" (operaţiuni "repo"), destinate resorbţiei situaţiilor de gelifiere sau insuficienţă a lichidităţii, arată doctorul în economie.
Domnia sa a adăugat că, pentru a creşte marja de manevră în timp şi flexibilitatea lipsă pe care o convoacă în mişcarea capitalurilor bancare portofoliile de titluri cu scadenţă lungă, BNR a agreat (asumându-şi cu anumite costuri şi riscuri) renunţarea la operaţiunile pereche ("reverse repo") şi distrugerea numerarului în exces, scos în afara Băncii Centrale prin operaţiuni de sterilizare.
Domnul Daniel Ionescu ne-a declarat: "Intervenţia Guvernatorului Băncii Centrale, în sensul limitării masei monetare oferite prin contracte "repo" la 6 miliarde lei, decurge tocmai din observarea insuficienţei suportului financiar asigurat instituţiilor de credit din sistem de băncile mamă ale acestora. Să nu uităm, dis-ponibilul pentru operaţiunile de creditare al acestor bănci provine din depozite, din capitalul propriu şi din infuziile de capital venite din resursele proprii ale băncilor mamă, care se fructifică "ca atare" sau în urma monetizării lor în lei.
Or, derobându-se din poziţia de "lender of last resort", adică de intervenient funcţional şi operaţional atunci când lichiditatea de care dispun sucursalele lor devine insuficientă, băncile mamă vizate au lăsat la latitudinea şi pe umerii BNR completarea lichidităţii lipsă prin contracte "repo".
Disponibilitatea băncii centrale - chiar dacă, pe fond, este interesată în asigurarea fără turbulenţe a derulării intermedierii bancare şi evitarea dezintermedierii - a necesitat limitarea pentru că, în opinia doctorului în economie, procesele de asigurare a lichidităţii lipsă în piaţa interbancară prin "operaţiuni repo" a generat ca urmare a excesului de monedă astfel pus la dispoziţie şi a comportamentului oportunist al băncilor mamă un exod extern al resurselor de valută disponibile în sistem (excesul de monedă a permis cumpărarea şi scoaterea din ţară a unor sume importante în valutele de interes), externalizări care, efectuate în continuare, au devenit din vector, factor de depreciere a leului.
De fapt, BNR nu doreşte să se substituie băncilor mamă şi le cheamă la responsabilizare, susţine domnia sa.
Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, a declarat, ieri, că împrumuturile de la băncile-mamă către subsidiarele locale au scăzut cu cinci procente începând din anul 2011.
Domnia sa a precizat că BNR nu doreşte o dezintermediere prea rapidă sau excesivă, adăugând că solvabilitatea sectorului bancar este de 14,6%.
• Zece bănci au atras, ieri, şase miliarde lei prin operaţiuni "repo"
BNR a împrumutat, ieri, zece bănci comerciale cu şase miliarde de lei, pentru o săptămână, însă cererea a fost de peste 2,5 ori mai mare, de 15,1 miliarde lei.
Vlad Muscalu, economist în cadrul ING Bank, ne-a declarat că BNR a plafonat împrumuturile acordate prin operaţiunile "repo" ca să susţină moneda naţională. Domnia sa a adăugat că este posibil ca după o asemenea schimbare, limitarea sumelor injectate în sistemul bancar să fie menţinută pe termen lung.
Schimbarea s-a văzut la dobânzile la lei, pe perioade mai lungi care au crescut, potrivit economistului ING Bank.
Băncile comerciale au afişat, ieri, dobânzi de 4,84% - 5,32% pe an pentru plasamentele cu scadenţa la o săptămână, situându-se în imediata apropiere a nivelurilor precedente.
Moneda naţională s-a întărit, ieri, nu numai în raport cu euro, ci şi faţă de dolarul american şi de francul elveţian.
BNR a anunţat un curs de referinţă pentru dolarul american de 3,6997 lei/dolar, cu 9,75 bani sub valoarea anterioară, iar francul elveţian a scăzut de la 3,8695 lei/franc la 3,8077 lei/franc.
Săptămâna trecută, opt instituţii de credit au tras de la Banca Centrală 12,07 miliarde lei (2,6 miliarde euro). Cea mai mare sumă împrumutată de bănci de la BNR, printr-o licitaţie repo, a fost de 13,85 miliarde lei (3,1 miliarde euro), pe 25 iunie.
Sumele împrumutate şi numărul de bănci au crescut vizibil din luna iunie până pe 9 iulie, după ce BNR a majorat la finele lunii mai de la trei la cinci numărul de emisiuni de tiluri de stat pe care o bancă le poate utiliza drept garanţii în cadrul unei operaţiuni de piaţă monetară.
Începând cu luna octombrie a anului trecut BNR a organizat, săptămânal, câte o licitaţie repo.
• Finanţele au împrumutat 700 milioane lei prin certificate la un an, la un randament de 5,66%
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat luni 700 milioane lei, reuşind să atragă întreaga sumă vizată la licitaţia pentru vânzare de certificate de trezorerie cu maturitate de 12 luni, iar randamentul mediu a crescut la 5,66% pe an. Ofertele băncilor au însumat 1,3 miliarde lei.
La precedenta licitaţie pentru certificate de trezorerie cu scadenţa apropiată, respectiv 11 luni, Trezoreria a împrumutat tot 700 milioane lei, la un randament de 5,53% pe an.
Ministerul Finanţelor Publice a programat pentru august vânzarea de titluri de stat pe piaţa internă de 2,5 miliarde de lei, cea mai mare parte din sumă fiind planificată să fie atrasă prin certificate de trezorerie.
În iulie, Finanţele au programat împrumuturi de 2,25 miliarde lei prin vânzarea de titluri de stat pe piaţa internă, însă au atras doar 1,57 miliarde lei, în condiţiile în care randamentele cerute au crescut, ca urmare a situaţiei încordate de pe pieţele financiare europene, a structurii lichidităţilor din sistemul bancar şi tensiunilor politice din România.
Următoarea licitaţie se va derula joi, 9 august, pentru obligaţiuni la doi ani, în valoare de 400 milioane lei.
Ministerul Finanţelor a atras în acest an 38,23 miliarde lei pe piaţa locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.
Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanţele şi-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil, potrivit Mediafax. Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.