Leul, traumatizat la sfârşitul săptămânii

• Un euro - 3,9 lei

După ce joi a fost depăşit pragul de 3,8 lei pentru un euro pe piaţa valutară, vineri leul a coborât până aproape de pragul de 3,9 lei/euro. Nivelul maxim al cursului pe piaţă a fost de 3,89 lei pentru un euro potrivit dealerilor. Referinţa BNR de 3,8720 lei pentru un euro a afişat cea mai slabă monedă naţională din ultimii trei ani şi jumătate. Creşterea aversiunii faţă de risc determină investitorii străini să îşi retragă capitalurile din ţările emergente. În regiune scăderile s-au temperat vineri după ce joi situaţia era diferită. "Nu există o altă explicaţie în afară de factorii psihologici", apreciază Dragoş Cabat preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România, explicând că România a fost inclusă în categoria ţărilor cele mai riscante alături de ţările baltice.

La rândul său, Rozalia Pal, economist şef al UniCredit Ţiriac Bank, consideră că starea de nervozitate la nivel internaţional se simte în ţara noastră, la nivelul cursului şi al evoluţiei acţiunilor companiilor listate la bursă. Domnia sa atrage atenţia că deficitul de cont curent are încă un nivel ridicat şi trebuie finanţat din investiţii străine, prin urmare schimbarea sentimentului investitorilor ne-ar putea afecta. În acelaşi timp peste jumătate din împrumuturile acordate de băncile comerciale sunt în valută, deci şi băncile ar putea fi afectate, a adăugat economistul UniCredit.

O posibilă intervenţie a Băncii Naţionale a României pentru salvarea leului nu ar avea prea mult succes, este de părere Dragoş Cabat. Domnia sa consideră că, în condiţiile în care există foarte multe ieşiri de capital de volume mari, BNR nu dispune de suficiente resurse pentru a salva moneda naţională. În opinia lui Dragoş Cabat cursul de echilibru este de 4 lei pentru un euro. Înainte de declanaşarea crizei analistul anticipa că cursul va fi la nivelul de echilibru la începutul anului viitor."Criza financiară internaţională ar putea determina atingerea cursului de echilibru mai devreme şi creşterea lui la 4,2 lei pentru un euro", ne-a declarat Dragoş Cabat.

Nicolaie-Alexandru Chideşciuc, senior economist la ING Bank România, apreciază că leul s-ar putea deprecia până la un curs de 4 lei pentru un euro sau chiar peste, dacă Banca Naţională a României (BNR) nu intervine în piaţa valutară. "Dacă BNR nu intervine pentru a proteja leul la un nivel de 3,85 lei/euro, nu excludem o depreciere până la 4 lei/euro sau chiar peste acest nivel", a declarat economistul ING.

Până la finele zilei nu au existat semne d eintervenţie ale BNR chiar în condiţiile în care euro a depăşit pragul menţionat de analistul ING.

În regiune, doar forintul a avut o evoluţie similară celei a leului, depreciindu-se însă mult mai puţin, cu 1%, până la un curs de 246,9 forinţi/euro. Totuşi el a recâştigat din terenul pierdut în a doua parte a zilei. Zlotul a avut o evoluţie oscilantă, dar a revenit la nivelul de la deschidere, de 3,425 unităţi/euro, după o depreciere scurtă de dimineaţă.

• Mugur Isărescu: Nu există factori de presiune semnificativă pentru cursul valutar

În timp ce leul se prăbuşea, pe adresa de Internet a Băncii Naţionale apărea un discurs al Guvernatorului referitor la obiectivul politicii economice a BNR: aderarea la zona euro în 2014. Referitor la stabilitatea cursului de schimb, un obiectiv nominal considerat esenţial pentru aderarea la zona euro, Guvernatorul a menţionat că în ultimii ani, îmbunătăţirea performanţelor economiei româneşti a permis o atenuare sensibilă a fluctuaţiilor de curs, comparativ cu situaţia din urmă cu un deceniu. "De altfel, regimul valutar adoptat de România, acela de curs flexibil, cu intervenţii tot mai rare ale Băncii Naţionale pe piaţa valutară, a servit bine economia românească. Chiar momentul de supraapreciere din prima parte a anului 2007, datorat intrărilor masive de capital străin după aderarea la Uniunea Europeană, a fost corectat prin chiar mişcările autonome ale pieţei valutare", a mai declarat Guvernatorul, potrivit BNR. În opinia Guvernatorului BNR "putem aprecia că, în momentul de faţă, nu există factori de presiune semnificativă pentru cursul valutar în direcţia aprecierii sau deprecierii acestuia, chiar dacă criza de pe piaţa financiară mondială generează temporar mişcări intr-o direcţie sau alta".

Echilibrul de pe piaţa valutară din acest moment s-a realizat în condiţiile unui mix de politici caracterizat printr-o politică monetară restrictivă, cu rate înalte ale dobânzilor, o politică fiscală insuficient de strictă şi supusă în continuare unor presiuni pentru majorarea cheltuielilor publice concomitent cu diminuarea veniturilor, în timp ce creşterile salariale se situează de mai mult timp evident peste creşterile de productivitate, adăuga discursul reprezentantului BNR.

În opinia lui Mugur isărescu acest mix nu este sustenabil. "Pe termen lung nu se poate vorbi despre un echilibru valutar în condiţiile descrise mai sus, chiar dacă pe termen foarte scurt nivelul ridicat al

dobânzilor poate compensa efectele celorlalte politici", mai preciza Guvernatorul în discurs.