LIBERALIZAREA PIEŢEI DE GAZE / IULIAN IANCU, PREŞEDINTELE COMISIEI DE INDUSTRII:  "Nu avem piaţă de gaze în ţara noastră"

Noi nu avem piaţă de gaze în ţara noastră, ci un duopol, în care sunt doi jucători, unul spune un preţ, celălalt se aliniază şi toată lumea trebuie să se conformeze, a declarat, săptămâna trecută, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii, în cadrul dezbaterilor din Comisia de Industrii despre Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/ 2012.

Domnia sa a explicat: "Dacă am fi avut piaţă de gaze, s-ar fi reglat pârghiile de la sine. În România, avem un sistem cost plus, producătorul spune ce preţ vrea el, furnizorul trebuie să îl accepte şi consumatorul să îl plătească. Din moment ce nu am aceste pârghii, nu am condiţii de piaţă, acesta a fost motivul pentru care comisia noastră a atenţionat că riscul (n.r. efectelor liberalizării pieţei de gaze) este foarte mare şi se va duce în creştere de preţ. Nu ai platformele, nu ai tranzacţiile în condiţii nediscriminatorii, transparente, cu participarea mai multor jucători, ca să poţi să spui că vei diminua riscul de creştere. Efectele le trăim acum".

Vicepreşedintele ANRE Emil Calotă a susţinut în faţa membrilor comisiei de industrii: "Evident că structura de oligopol pe care sectorul de gaze naturale din România o are istoric trebuie să se schimbe, pentru că pe platformele bursiere sunt obligaţi să tranzacţioneze atât traderii, cât şi furnizorii şi importatorii. Sunt convins că lucrurile legate de nivelul de transparenţă vor evolua. Dar trebuie să avem grijă să nu intrăm în situaţii limită. Trebuie să ajungem să procedurăm modul în care statul tratează siguranţa în aprovizionare cu gaze naturale pe elemente clare şi transparente. Inclusiv consumatori de tip interuptibili care trebuie regăsiţi în contracte. Din punctul acesta de vedere va trebui să urmărim împreună cu Consiliul Concurenţei ca piaţa să evolueze la nivel concurenţial şi să nu apară manipulări şi speculări în situaţii limită când, deliberat, vor merge să facă importuri scumpe pentru a completa golurile de cerere. Încă o dată, costurile acestea nu vor mai fi recunoscute. Din 2013 nu se mai recunosc costurile de import".

• Iancu: "Am fost contrazişi de unii care au spus că preţul gazelor va creşte cu maxim 2,5% în tot anul, dar acum, după şase luni, vedem că se pune în discuţie o creştere imediată de 6%"

Iulian Iancu a cerut ANRE să verifice de ce, în această vară, producătorii nu au vrut să ofere în totalitate cantitatea de gaze pentru iarna următoare, existând furnizori care nu au acoperit decât 60-70% din necesarul pentru următoarea iarnă. Iulian Iancu a spus: "Aş vrea să întreb ANRE dacă a iniţiat prin corpul de control verificarea modului prin care în această vară s-a realizat achiziţia de gaze în condiţii de transparenţă şi concurenţă.

Trebuie să vedem care a fost motivul refuzului producătorilor şi care este estimarea de preţ pentru primul trimestru din 2018, întrucât ea se va regăsi în rectificarea de la 1 aprilie 2018. De asemenea, sistemul de tarifare este cost plus, iar în momentul în care recunoaştem o achiziţie de gaze, trebuie să fim atenţi că ea s-a realizat în condiţii de transparenţă, pentru că altfel nu o putem introduce în preţul consumatorului final. În plus, metodologia spune că preţul poate fi modificat în cursul unui an de zile, dar după ce se face proba fiecărei componente de cost şi trebuie să avem grijă ca ea să nu aibă un singur sens - acela de cost plus - şi să tot încarce costurile".

Iulian Iancu a precizat, săptămâna trecută, că liberalizarea pieţei de gaze s-a forţat de la 1 aprilie, deputaţii atenţionând la acea vreme cu privire la riscurile acestui proces, iar efectele se văd deja: cost plus direct în efortul consumatorului final. Deputatul PSD a explicat: "Am fost contrazişi inclusiv în această comisie, unii chiar vehement, spunându-ne că preţul gazelor va creşte cu maxim 2,5% în tot anul, dar acum, după şase luni, vedem că se pune în discuţie o creştere imediată de 6% a acestui preţ, cu menţiunea furnizorilor că li se acumulează un buffer de 500 milioane de lei, care reprezintă costurile lor ce vor trebui în final să fie recunoscute la sfârşitul iernii în preţul consumatorului final".

Emil Calotă, vicepreşedintele ANRE, a declarat: "Avem în momentul acesta toate elementele pentru ca tranzacţiile pe OPCOM, pe Piaţa pentru Ziua Următoare, să crească. Până acum, din nefericire, activitatea bursieră s-a derulat în exclusivitate pe Bursa Română de Mărfuri. Contăm pe faptul că lichiditatea bursei de gaze şi, implicit, nivelul de preţ pe care îl vor înregistra gazele naturale va fi unul bun, în sensul aşteptărilor noastre.

Nici un fel de tranzacţie, indiferent că este bilaterală sau pe platforma tranzacţionată, nu este exonerată de obligaţia de transparenţă, de comunicarea datelor referitoare la volume şi preţuri. Lucrul acesta poate fi şi o chestiune pe care să o luăm în considerare pentru modificarea articolului 23 vizavi de piaţa de energie electrică. Transparenţa este obligatorie. De asemenea, avem nevoie de nediscriminare şi de tratament egal pentru toţi participanţii în piaţă.

Preţul gazelor cu care am plecat la 1 aprilie, care la momentul acela era administrat, reglementat, a fost de 64 de lei. El ar fi trebuit, în mod normal, după calendar, să fie 72 de lei, aşa era obligaţia statului român".

Iulian Iancu i-a replicat lui Emil Calotă, săptămâna trecută: "Preţul gazelor de 64,5 lei pe MWh a fost anunţat de către ANRE guvernului, căruia i-aţi dat de înţeles că va fi valabil pentru un an de zile. După care tranzacţiile în piaţă s-au făcut de la 68 până la 79,5 lei pe MWh. Prin urmare, media a ajuns undeva la peste 72 de lei pe MWh, în consecinţă costul unitar al gazelor (CUG) s-a dus peste 85 de lei şi au început să vină furnizorii să vă ceară diferenţa. Dumneavoastră aţi adus în discuţie creşteri de 6,1 sau 6,2%, faţă de 2,5% pe un an de zile, ceea ce este cam mult, la 6 luni de zile.

Liberalizarea nu a ţinut seama de riscurile pe care noi le-am spus în comisie şi a generat această creştere subită la mai puţin de 6 luni.

ANRE trebuie să realizeze că cineva a refuzat în această vară să vândă gazele furnizorilor. Prin urmare, în primul trimestru din 2018, nu s-a acoperit necesarul de gaze pentru consumatorii lor. Intrăm într-un risc în momentul de faţă. E speculativ: nu-ţi vând gazele, deşi sunt obligat să o fac, pentru că aştept un preţ mai favorabil, probabil în lunile octombrie- decembrie, atunci când cresc preţurile.

Dacă la acele preţuri, eu nu am acoperit necesarul, ce o să facă un furnizor în plină criză, în ianuarie, când vor scădea temperaturile şi va fi mare nevoie de gaze? Probabil că le va cumpăra la un preţ foarte mare timp de câteva zile. Şi atunci va veni la ANRE ca să-i fie recunoscut preţul pentru că aduc factura şi se legitimează. (...) Dacă acest fenomen nu s-ar fi întâmplat în acest an, aşa cum susţineţi, în acest moment, aţi fi avut toată cantitatea contractată pe primul trimestru 2018, dar nu o aveţi. De asemenea, aţi fi ştiut preţurile din această iarnă pe primul trimestru, dar nu le ştiţi. Mai mult, nu aţi fi cerut creştere a preţului cu 6%, dacă am fi rămas în ceea ce aţi spus la 1 aprilie. Toate aceste lucruri vă infirmă practic poziţia din aprilie".

La rândul său, Emil Calotă a explicat: "Analiza de risc pe care noi am făcut-o arăta că era mult mai periculos pentru România şi pentru piaţa de gaze să fi rămas cu lucrurile îngheţate. Până la urmă toate aceste evoluţii de piaţă sunt rezultatul mecanismelor de piaţă şi nu al unor decizii administrative. Vom verifica ceea ce ne-aţi spus apropo de atitudinea unor producători români în relaţia comercială cu furnizorii. Dar cadrul legal nu conţine în acest moment impuneri de contractare pe un produs, pe o marfă, al cărui unic proprietar este producătorul. Oricum vom verifica pentru a încerca să depistăm eventuale practici neconcurenţiale sau de tip cartel".