LIVE TEXT: Conferinţa "Codul Insolvenţei" - ediţia a XI-a - - 26.03.2025

Actualizare - Valentin Drăgoi, DT Lawyers: "Avem peste 150 de proceduri de insolvenţă deschise în sectorul agricol"

În anul 2024 avem peste 150 de proceduri de insolvenţă deschise numai în sectorul agricol, afirmă Valentin Drăgoi,

Managing Partner DT Lawyers, subliniind: "Valoarea activelor cumulează peste 350 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că ne aflăm într-o situaţie destul de critică în sectorul agricol. Acest sector este în colaps pentru că în ultimii patru ani au fost secete extreme care au condus la calamitarea culturilor, iar calamitarea culturilor a condus la indisponibilizarea unor bunuri şi posibilitatea ca aceşti debitori să-şi achite creanţele către creditorii principali, şi anume creditorii financiar-bancari şi mai ales către distribuitorii de inputuri".

(A.V.)

---

Actualizare - Daniel Ivăşcanu - avocat, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS): "Ar trebui ca practicienii să evite eticheta de vânzători de active"

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a desfăşurat o activitate intensă în ultimii ani. Daniel Ivăşcanu, avocat AAAS, a vorbit despre succes, insucces în cadrul procedurilor de insolvenţă: "Avantajul meu este că sunt doar avocat, nu şi practician în insolvenţă. În primul rând ar trebui ca practicienii să evite eticheta de vânzători de active, există riscul de a percepe insolvenţa ca fiind activitatea de vânzare de active. Atâta timp cât antreprenorii ştiu că atunci când intri în insolvenţă ai pierdut afacerea şi totul se rezumă la vânzarea de active e foarte greu să mai convingi un antreprenor să vină la un practician să discute despre soluţii. Puţini administratori ai companiilor mai apelează la o consultare, ca să ştie la ce trebuie să se aştepte în calitatea lor. La deschiderea procedurii de insolvenţă, practicianul devine managerul companiei. Primul lucrul care trebuie făcut este stoparea hemoragiei financiare. Cred că legea insolvenţei ar trebui modificată. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului este puţin valorizată având în vederea experienţa pe care o are în insolvenţe. Spre deosebire de ANAF, care are o perspectivă destul de limitată, în schimb la AAAS se gândesc lucrurile mai flexibil, pro-bussines".

Daniel Ivăşcanu a oferit şi exemple de proiecte mari: "Vă dau câteva exemple: un proiect mare Oltchim Rîmnicu Vâlcea, când s-a ajuns la insolvenţă, masa credală era enormă, şansele pentru recuperarea acestor creanţe erau mici. Am căutat soluţii pentru acea discontinuitate economică. S-a lucrat cu consultant internaţional, s-a mers pe procedură internaţională. UCMR Reşiţa este un alt exemplu de extragere a activului funcţional. Remin Baia Mare este un alt proiect, delicat, aflat în curs de desfăşurare. Remin a intrat în 2009 în insolvenţă, o procedură laborioasă, extrem de complicată, care durează de 16 ani. Am făcut demersuri pentru posibilitatea legată de redeschiderea unor perimete miniere. Un proiect important pe care credem că îl ducem la bun sfârşit. Un alt proiect mare a fost Fortus Iaşi, am făcut strategia de extragere a activului funcţional în limite viabile, transferarea lui către AAAS şi ulterior către Ministerul Economiei. Toate au fost bune şi frumoase, dar nu a mai ajuns la minister, care a spus că nu mai are posibilitatea să facă investiţii. De la Siderca Călăraşi, AAAS a recuperat patruzeci şi ceva de milioane. Avem şi proiecte cu mari dureri de cap. Când am preluat Blue Air Aviation ni s-a urat ironic, fiind vorba de creanţe, "să le stăpâniţi sănătoşi". Creanţele sunt de 500 de milioane de euro. Nu ştiu ce se mai poate face în acest caz. Am preluat şi Romaero, o societate cu foarte mari probleme. Noi credem că sunt foarte multe oportunităţi, este un bussines care poate avea perspectivă. AAAS gestionează astfel de proiecte, este deschisă la soluţii, nu are o gândire fixă, poate colabora foarte bine cu practicienii".

(O.D.)

---

Actualizare - Laurenţiu Petre, Senior Partner Cabinet de Avocat Petre Laurenţiu Emanuel: "Liderii de societăţi comerciale trebuie să ceară ajutorul înainte de a ajunge în insolvenţă"

Administratorii şi liderii de societăţi comerciale trebuie să se orienteze către prevenţie şi să ceară ajutorul înainte de a ajunge în procedura de intrare în insolvenţă, este de părere Laurenţiu Petre, Senior Partner Cabinet de Avocat Petre Laurenţiu Emanuel.

"La nivel european am observat, din practică, o tendinţă de prevenţie, respectiv, un principiu pe care ni l-au indoctrinat părinţii. De ce să aştepţi să ţi se strice dinţii? Trebuia ca noi, începând de la conducerea societăţilor, să ajungem să prevenim situaţia în care să se ajungă la insolvenţă. Liderii trebuie educaţi în aşa fel încât să ceară ajutorul înainte de a ajunge la procedura de intrare în insolvenţă şi să fie educaţi în a nu mai privi administratorii judiciari ca nişte persoane care le lichidează averea. Practicienii în insolvenţă, ca şi participanţi activi la procesul de restructurare a unei societăţi comerciale, trebuie să ofere un ajutor proactiv, orientat către redresarea societăţii comerciale" a declarat acesta.

(S.B.)

---

Actualizare - Stan Tîrnoveanu, UNPIR: "Un act normativ ar trebui reanalizat după trei ani"

Legea nr. 85/2014 necesită amendamente la peste zece ani de la intrarea sa în vigoare, spune Stan Tîrnoveanu, prim-vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), subliniind că "în principiu, un act normativ ar trebui reanalizat după trei ani, pentru că încep să apară fisurile în abordarea sa".

Domnia sa menţionează: "De exemplu, pe mine mă deranjează o expresie: realizarea planului de reorganizare cu succes. Poate să fie realizarea reorganizării fără succes, adică cu deces? Astfel, sunt multe lucruri care trebuie corectate".

(V.R.)

---

Actualizare - Florian Mateiţă, Rominsolv: "Din 100 de proceduri de insolvenţă, 96 de companii intră direct în faliment"

Din 100 de proceduri de insolvenţă deschise, 96 de companii intră direct în faliment, trei intră în faliment după eşecul planurilor de reorganizare şi doar o singură companie reuşeşte să se reorganizeze cu succes, a spus avocatul Florian Mateiţă, Partener RomInsolv SPRL. În opinia specialistului, ceea ce pare să reprezinte doar o statistică deloc promiţătoare, are drept cauză principală lipsa de încredere în eficienţa măsurilor de redresare şi reorganizare specifice procedurii de insolvenţă şi determină debitorii să apeleze prea târziu la protecţia legii şi numai după ce epuizează încercările personale (neprofesionale).

Avocatul consideră că este nevoie să înţelegem care sunt factorii ce determină eficienţa economică şi managerială redusă a măsurilor luate în insolvenţă, din ce cauze companiile nu supravieţuiesc procedurii: "Ştim că primul pas în rezolvarea oricărei probleme este identificarea corectă şi la timp a acesteia. De aici rezultă importanţa complexei analize financiare permanente şi precizia identificării cauzelor insolvenţei.

Apoi, orice plan de reorganizare poate fi implementat cu succes dacă şi numai dacă este asigurată liniştea şi predictibilitatea în procedură. De unde rezultă că efortul practicianului în insolvenţă de a menţine echilibrul între interesele participanţilor la procedură este vital".

(E.O.)

---

Actualizare - Alina Popa, Head of Legal în cadrul companiei CITR: "Consider că analiza definirii stării de dificultate trebuie raportată la viaţa companiei, pentru că businessurile nu sunt chestiuni foarte simple"

În practică au reînceput să apară situaţii în care organele bugetare trec la executare silită, paralel acţiunilor din procedura insolvenţei, în cazul bunurilor sechestrate în cursul procesului penal, a afirmat Alina Popa, Head of Legal în cadrul companiei CITR.

Alina Popa a adăugat: "Mi se pare ingrijorător că încet-încet, începând cu creanţele fiscale din dosarele penale ne ducem iar în zona în care avem proceduri paralelele cu procedura de insolvenţă. Am mai fost acolo, s-a constatat că nu e legal şi contravine procedurii prevăzută de lege. Sperăm ca sa avem o în curând o reglementare, chiar şi printr-un proiect de ordonanţă de guvern, înainte ca să existe deficienţe iremediabile pentru companii".

Domnia sa a menţionat şi cele două tendinţe existente în practica judiciară privind definirea stării de dificultate şi a atras atenţia asupra importanţei raportului întocmit de practicienii în insolvenţă pentru ca acesta să constituie principala bază de informaţii prin intermediul căreia instanţa să constate intervenirea stării de dificultate, stare ce nu trebuie să fie prezentă imediat deschiderii procedurii, ci poate interveni, potrivit legii, în următoarele 24 de luni.

"În practica instanţelor de judecată am observat două tendinţe privind definirea stării de dificultate a companiei. Una este de a analiza starea de difcultare în raport nu doar de datoriile ajunse la scadenţă şi de sumele de bani aflate în contul companiei, ci şi în raport de o privire globală a vieţii companiei. Instanţele se uită şi la activele ce pot fi valorificate pe piaţă, la viteza cu care activele respective pot fi lichidizate pentru a plăti datoriile, la nivelul datoriilor şi la măsurile sumare indicate în raportul întocmit privind starea de dificultate. O altă tendinţă este de a face o analiză literară a stării de dificultate versus starea de insolvenţă. Am constatat că unele instanţe, în cazul existenţei unor creanţe mai mari de 50.000 lei şi care au depăşit cu peste 60 de zile scadenţa, resping cererea de concordat preventiv şi trec direct la procedura de insolvenţă. Cred că această orientare nu este scutită de critici. În primul rând mi se pare că se omite a se observa că această definiţie a insolvenţei spune că este o prezumţie relativă şi de aceea trebuie să oferim companiei posibilitatea de a se apăra. Consider că o analiză complexă a definirii stării de dificultate raportată la viaţa companiei este una corect făcuta şi susţin aceste observaţii privind practica judiciară. O astfel de analiză este necesară, pentru că businessurile nu sunt chestiuni foarte simple. De aceea, este necesară o lămurire sau unificare a practicii judiciare privind definirea stării de dificultate, pentru că altfel suntem în pericol să facem aceste proceduri inaplicabile, aşa cum au fost anterior legii din anul 2022", a precizat doamna Alina Popa.

(G.M.)

---

Actualizare - Gianina Lazanu - Cofondator, Restructuring & Turnaround Director FAIR REVIVE: "Companiile sunt sufocate pe cash-flow"

Problemele din piaţă sunt tot mai mari, iar provocările, pe măsură. Gianina Lazanu a vorbit despre riscuri şi oportunităţi: "Aş da o veste proastă ministrului de finanţe, a fost publicat deficitul bugetar, 30 milioane de lei, iar din punctul meu de vedere acest deficit este cu mult mai mare, vom vedea un impact mult mai mare decât în ianuarie şi februarie. Au început şi executări silite pentru programul IMM Invest. Foarte multe arierate nu sunt nici măcar înregistrate. (...) O să prezint nişte cifre oficiale, vreau să subliniez ca ele pot fi îngrijorătoare pentru că avem cele mai mari insolvenţe din ultimii şase ani: + 9,38% mai multe insolvenţe, + 75% insolvenţe la companii cu cifra de afaceri mai mare de 5 milioane de euro, + 23% insolvenţe anual pe segmentul companiilor cu cifra de afaceri 0,5 - 5 milioane de euro, + 30% instrumentede plată refuzate (valoare), + 37% mai multe insolvenţela companii cu activitate de minim 10 ani, + 36% mai multe restructurări (concordat preventiv). Top sectoarede activitate: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; reparaţii autovehicule şi motociclete; construcţii; industria prelucratoare; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurant. (...) Cheltuielile neprevăzute au un impact foarte mare asupra fluxului de numerar, iar companiile nu mai pot face faţă. Sunt trei măsuri de restructurare: Acordul de restructurare; Restructurarea în concordat preventiv; Restructurarea în insolvenţă. Se ajunge în situaţia în care companiile sunt sufocate pe cash-flow".

(O.D.)

---

Actualizare - Nicolae Vlahu, preşedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din Senat: "Trebuie să avem în vedere respectarea interesului creditorilor, debitorilor, dar şi interesului general"

Practicienii în insolvenţă se confruntă cu foarte multe piedici în exercitarea profesiei, piedici care se răsfrâng şi asupra mediului de afaceri, a afirmat Nicolae Vlahu, preşedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii şi membru al Comisiei Juridice din cadrul Senatului.

Nicolae Vlahu a spus: "Sunt conştient că domeniul insolvenţei aduce atingere într-un fel sau altul economiei naţionale şi trebuie să avem în vedere respectarea interesului creditorilor, debitorilor, dar şi interesului general. Vă provoc să veniţi cu variante reale către Comisia Juridică şi vă asigur de deschiderea noastră pentru a face modificările legislative necesare pentru a vă facilita exercitarea profesiei".

Întrebat dacă la Parlament a ajuns vreun proiect legislativ iniţiat de Ministerul Finanţelor, domnul Vlahu a menţionat că la Comisia Juridică a Senatului nu se află niciun proiect privind acest domeniu şi a adăugat: "Din păcate, ca legiuitori, vedem că Guvernul are o pondere de 50% din iniţiativele legislative, lucru care nu mi se pare normal. Nu e normal ca Executivul sa propună 50% din actele normative intrate în procesul legislativ. De aceea, aştept să veniţi cu iniţiative legislative către Parlament, care trebuie conectat la realitatea socială, juridică, iar practicienii în insolvenţă cunosc cel mai bine care sunt lacunele legislative şi care este impactul social".

(G.M.)

---

Actualizare - Simona Miloş, INPPI: "Orice modificare legislativă făcută intempestiv s-a dovedit păgubitoare, ineficientă şi inutilă"

Orice modificare legislativă realizată de creditorul fiscal în mod intempestiv, prin ordonanţe de urgenţă şi fără nicio consultare prealabilă cu cei implicaţi - mediu antreprenorial, corpuri profesionale, magistraţi etc. - s-a dovedit a fi, în cele din urmă, atât păgubitoare, cât şi ineficientă şi inutilă, consideră avocatul Simona Maria Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI).

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care, la începutul acestui an, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a declarat că legislaţia insolvenţei trebuie modificată, pentru a permite recuperarea debitelor de 124 de miliarde de lei de la firmele aflate în insolvenţă sau în executare silită.

Simona Miloş a explicat: "Spun inutilă, întrucât respectivele modificări legislative au generat doar haos în rândul procedurilor de insolvenţă, fiind într-un final înlăturate de la aplicare, fie prin declararea lor ca neconstituţionale (aş aminti de OUG nr. 91/2013 declarată neconstituţională prin Decizia CCR nr. 447 din 29 octombrie 2013), fie prin mecanismele recursului în interesul legii sau al unor hotărâri prealabile pronunţate de ICCJ (a se vedea, spre ex., Decizia nr. 28 din 16 aprilie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) fie, pur şi simplu, pe cale legislativă, modificările aduse prin diferite OUG nefiind preluate în Legea de aprobare a respectivelor ordonanţe de urgenţă (de ex. legea de aprobare a OUG 88/2019)".

Potrivit Simonei Miloş, principalele modificări aduse în mod constant de către reprezentanţii fiscului vizau de fiecare dată aceleaşi aspecte (cum ar fi posibilitatea executării silite a creanţelor curente în insolvenţă, executarea contului unic de insolvenţă ori interdicţia deschiderii procedurii insolvenţei fără acordul creditorului bugetar la societăţile care înregistrau datorii fiscale de peste 50% din total creanţe, reducerea termenului de derulare a planului de reorganizare de la 3 ani la un an...), aspecte care au fost aspru criticate de către specialişti şi înlăturate de la aplicare.

(E.O.)

---

Actualizare - Cristi Tudor, Partner Muşat&Asociaţii: "Mecanismele de prevenire a insolvenţei au fost reglementate, însă vedem o anumită reticenţă a antreprenorilor de a le accesa"

Antreprenorii arată o reticenţă faţă de procedurile de insolvenţă, în ciuda faptului că acestea au fost reglementate iar legea a devenit mai echilibrată, afirmă Cristi Tudor, Partner la Muşat&Asociaţii.

"Aceste mecanisme de prevenire a insolvenţei au fost reglementate, însă vedem o anumită reticenţă a antreprenorilor de a le accesa. Acest trend continuă chiar dacă legislaţia insolvenţei a devenit mai echilibrată şi a fost ajustată în ultimii ani. Trendul scăzut de accesare a mecanismelor de prevenţie continuă şi trebuie făcut ceva în acest sens. Chiar dacă multe dezbateri au detaliat care sunt beneficiile acestor mecanisme, observăm că mediul de business nu este pregătit pentru aceste măsuri" a declarat acesta.

(S.B.)

---

Ziarul BURSA organizează, în parteneriat cu Institutul Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI) şi Institutul Naţional Pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (INPPA), a XI-a ediţie a conferinţei "Codul Insolvenţei", în data de 26 martie 2025, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, saloanele AB.

Participarea la lucrările conferinţei se înscrie în formarea profesională continuă a practicienilor în insolvenţă cu un număr total de 6 puncte aferent orelor de dezbateri şi prezentări (pentru membrii UNPIR), cât şi a avocaţilor cu un număr total de 6 puncte aferent orelor de dezbateri şi prezentări (pentru membrii INPPA).