Actualizare - Pavel-Casian Niţulescu, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Energiei: "86% din bugetul ministerului a fost alocat strict pentru investiţii"
Asigurarea unei energii sigure, accesibile şi curate devine unul dintre cele mai importante obiective în perspectiva următorilor ani, iar pentru acest lucru este nevoie de investiţii, a precizat Pavel-Casian Niţulescu, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Energiei.
Pavel Niţulescu a arătat: "Având în vedere schimbările profunde care se petrec la nivel global şi european este necesară implementarea strategiilor care ne direcţionează eforturile pentru atingerea principalelor obiective sectoriale, printr-o structurare strategică a investiţiilor prioritare. Ministerul Energiei a alocat 86% din bugetul propriu strict pentru investiţii, prin cele două instrumente de finanţare - Fondul de Modernizare şi PNRR -, în cuantum de aproximativ 13,5 miliarde lei. Acţiunile noastre concrete vizează dezvoltarea sectorului energetic, modernizarea lui şi creşterea rezilienţei. Credem în dezvoltarea acestui sector care este prioritar pentru asigurarea competitivităţii economice şi la fel de important pentru asigurarea bunăstării cetăţenilor. Demersurile viitoare se vor îndrepta către atragerea investiţiilor în sectorul energetic şi de elaborarea unor reglementări strategice care să faciliteze acest lucru pentru a crea un climat investiţional prielnic pentru toţi partenerii noştri externi".
Reprezentantul Ministerului Energiei a oferit şi câteva exemple de investiţii cum ar fi modernizarea Centralei de la Mintia, "care se va concretiza cu o formă parţială de livrare de energie în bandă, centrală care va fi cea mai mare capacitate de producţie a energiei pe gaze din Europa".
Pavel Niţulescu a adăugat: "Alte exemple sunt centrala de cogenerare de la Năvodari, care va fi finalizată în anul acesta, centrala de la Iernut, precum şi alte investiţii mai mici cum sunt CET-urile. Măsurile de investiţii sunt sigure, din punctul de vedere al Ministerului Energiei. De exemplu, pentru noile capacităţi de producţie a energiei, cu sau fără stocare, avem pe măsura 1, din cele peste 590 milioane euro, 457 milioane euro alocate pentru 290 proiecte pentru care s-a semnat finanţarea. Aceste proiecte vor fi implementate şi plătite începând cu anul curent, 2025. În ceea ce priveşte măsura 3- privind dezvoltarea capacităţilor de producţie combinată, energie termică şi energie electrică, acele CHP-uri pe gaz flexibile şi de înaltă eficienţă, avem patru contracte semnate şi vor începe plăţile pentru care există o alocare de 388 milioane euro. O altă măsură de investiţii - 5- priveşte partea de eficienţă energetică şi sprijină investiţiile în modernizarea şi monitorizarea corectă a consumului de energie la nivelul operatorilor economici în vederea eficientizării consumului. Aici sumele alocate se ridică la 46 milioane euro pentru 48 de contracte".
(G.M.)
---
Actualizare - Gheorghe Piperea: "Jumătate din suma pentru reconstrucţia Ucrainei ar trebui să treacă prin România"
Europarlamentarul Gheorghe Piperea consideră că 250 miliarde euro, adică jumătate din suma prevăzută pentru reconstrucţia Ucrainei, ar trebui să treacă prin ţara noastră.
"Pentru reconstrucţia Ucrainei se vorbeşte despre o sumă de 500 miliarde euro, iar România ar trebui să fie un actor cheie în acest efort de reconstrucţie, ceea ce înseamnă investiţii. Cred că cel puţin jumătate din această sumă ar trebui să treacă prin România, deoarece suntem ţara care a ajutat cel mai mult Ucraina, dupa Polonia. Deocamdată nu avem dezvoltată industria materialelor de construcţie, industria metaliferă, şi trebuie să le refacem. Apoi, din punct de vedere al potenţialului de investiţii trebuie spus că ne aşteaptă un program al UE de aproape 300 miliarde euro - Global Gateway, care se referă la tipuri de investiţii în state terţe, cu garanţii de la UE, de la statele membre şi de la BEI şi care se adresează în principal statelor africane şi celor din America de Sud. Este o oportunitate pe care ar trebui să o vadă şi autorităţile din România şi să o preia din mers", a spus Gheorghe Piperea.
---
Actualizare - Petr Koblic, FESE: "În Europa, trebuie să ne concentrăm pe creşterea şi competitivitatea companiilor"
Cred că aproape toată lumea înţelege că noi, în Europa, trebuie să ne concentrăm mai mult pe creşterea şi competitivitatea companiilor europene, spune Petr Koblic, membru în boardul Federaţiei Burselor de Valori Europene (FESE), director gneral al Bursei din Praga, subliniind: "Cred că acest lucru nu poate fi făcut fără crearea unei pieţe de capital mai solide. Nu mă gândesc la o singură bursă, un singur CSD, un singur CCP. Cei care nu înţeleg problema în detaliu încearcă să găsească soluţii uşoare, dar nu există soluţii uşoare. Va fi un lucru dificil. Trebuie să creăm un mediu de capital european unic. Comisia Europeană o numeşte uniune a pieţelor de capital şi investiţiilor. Pe această piaţă există loc pentru diverşi jucători, pentru pieţe locale, regionale, pentru burse mari, pentru infrastructura pieţei de capital. Dar,ce trebuie să facem? Trebuie să unificăm mult mai multe reglmentări decât am făcut până acum. Există încă un gap între Uniunea Europeană şi, de exemplu, Statele Unite legat de cum poate fi accesat capitalul de către companiile europene".
(V.R.)
---
Actualizare - Ioannis Tsakiris, Banca Europeană de Investiţii: "România este o destinaţie-cheie pentru investiţii, iar noi suntem aici pentru a-i susţine ambiţiile"
Contextul internaţional este într-o continuă schimbare dar Banca Europeană de Investiţii este angajată pentru susţinerea succesului României, a spus Ioannis Tsakiris, Vicepreşedintele BEI.
"Voi vizita Bucureştiul în luna martie pentru a anunţa rezultatele Grupului BEI din 2024 în România şi noile investiţii în energie verde, transport şi eficienţă energetică. Mesajul nostru este simplu: România este o destinaţie-cheie pentru investiţii, iar noi suntem aici pentru a-i susţine ambiţiile", a afirmat Ioannis Tsakiris.
Domnia sa a adăugat: "Securitatea şi stabilitatea economică a Europei sunt profund interconectate. Securitatea Ucrainei reprezintă securitatea Europei, iar BEI susţine ferm Ucraina pe drumul său către Europa şi către reconstrucţie. Tensiunile comerciale continuă să fie un motiv de îngrijorare, dar noi susţinem comerţul global echitabil, bazat pe reguli. Doamnelor şi domnilor, acesta este un moment definitoriu pentru România, Europa şi investitorii globali. Provocările care ne aşteaptă sunt semnificative, dar, prin investiţiile potrivite, o viziune strategică şi parteneriate puternice, putem contura un viitor de stabilitate şi prosperitate. Grupul BEI rămâne un partener pe acest drum şi împreună, putem transforma incertitudinile de astăzi în oportunităţile de mâine".
(A.I.)
Actualizare - Corina Creţu: "Ne-am complicat singuri când s-a făcut PNRR"
Autorităţile noastre s-au complicat foarte mult când a fost făcut Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), consideră fostul comisar european Corina Creţu, Preşedintele Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Domnia sa a declarat: "PNRR nu este o situaţie foarte confortabilă pentru România, ne-am complicat singuri când am întocmit acest Plan. Am fost şocată să văd cum o ţară se angajează la nişte lucruri pe care ştie că este foarte greu să şi le asume. Nu cunosc niciun caz în care vreuna din cele 27 de ţări să-şi fi pus salariile şi pensiile în PNRR. Nicăieri în lume nu există aşa ceva...nimeni nu-şi pune ca jalon acest lucru. PNNRR-ul Austriei are două pagini - tranziţia verde şi digitalizarea. Noi nu mai avem flexibilitate...am impresia că nimic din ceea ce facem nu e bine...".
Printre altele, Corina Creţu susţine că începem să vorbim prea târziu despre reconstrucţia Ucrainei: "Sunt foarte multe ţări, întreprinderi, alianţe care vorbesc de ani de zile despre acest lucru. Noi nu avem o strategie de ţară în ceea ce priveşte modul în care vom participa la reconstrucţia Ucrainei. De foarte mulţi ani, culorile politice nu prea mai contează. (...) Şi ţările din est devin fragmentate (...) nu mai avem aceeaşi deschidere, aceiaşi prieteni, ţările au devenit mult mai egoiste".
(E.O.)
---
Actualizare - Radu Hanga, BVB: "Dependenţa de capitalul local va creşte"
Lumea care se profilează va fi tot mai puţin globală, astfel încât dependenţa economiei ţării noastre de capitalul local va creşte, a afirmat Radu Hanga, Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Reprezentantul BVB a spus: "Cred că evoluţia pieţei de capital în 2025 va fi caracterizată de volatilitate. De asemenea, cred că va continua trendul pe care-l vedem în ultimii ani, adică un focus tot mai mare pe piaţa locală. Unul dintre cele mai bune lucruri pe care-l vedem în ultimii ani este creşterea contribuţiei investitorilor de retail la bursă".
Radu Hanga a adăugat: "Cred că lumea care se profilează va fi tot mai puţin globală, trend pe care-l vedem de ceva vreme. O lume în care lanţurile de aprovizionare sunt rupte, ceea ce probabil va fi caracteristic şi pentru circulaţia fluxurilor de capital. Probabil capitalul nu se va mai mişca la fel de liber precum am fost obişnuiţi, ceea ce înseamnă că dependenţa de capitalul local va creşte şi vom depinde mult mai mult de piaţa locală. La bursă trebuie să continuăm efortul de a creşte vizibilitatea şi participarea românilor la piaţă. Iar aspectul pozitiv al unei lumi mai fragmentate este faptul că probabil vizibilitatea şi importanţa companiilor locale va creşte. Noi ca bursă dorim să ne poziţionăm drept platformă care susţine dezvoltarea companiilor locale".
(A.I.)
Actualizare - Ştefan Nanu, DGTDP: "Dobânzile mari la care ne împrumutăm sunt rezultatul unor politici bugetare super-relaxate"
Dobânzile mari la care ne împrumutăm sunt, din păcate, rezultatul unor politici bugetare super-relaxate, este de părere Ştefan Nanu, Directorul General al Direcţiei Generale Trezorerie şi Datorie Publică (DGTDP), care adaugă: "Noi trebuie să venim în linie cu ceea ce ne-am angajat faţă de Comisia Europeană şi trebuie să livrăm. Nu mai e posibil
să mergem cu devieri, aşa cum au fost anii trecuţi. Trebuie să stăm pe acest plan de ajustare pe termen mediu agreat cu Comisia şi să livrăm pentru o perioadă de timp ca să capitalizăm toate beneficiile. Mediile investiţionale sunt pozitive faţă de România, sunt mulţi investitori, sunt deja investitori super-sofisticaţi, care cer foarte mult de la emitenţi, numai că au nevoie de stabilitate, vor să vadă o stabilitate. Deja a fost prea multă incertitudine pe România".
Domnul Nanu subliniază: "Trebuie să ne ducem acum într-o perioadă de stabilitate şi de consecvenţă, să livrăm. Lucrul acesta ne va menţine şi ratingurile, care sunt extrem de importante. Apărarea investment grade-ului trebuie să fie un obiectiv în sine. Fără investment grade, cu toată aderarea viitoare la OECD, vom avea probleme din perspectiva costurilor de finanţare, din perspectiva accesării anumitor medii investiţionale".
(A.V.)
---
Actualizare - Gheorghe Piperea, europarlamentar: "Se pare că UE se implică într-un război comercial cu SUA"
Situaţia actuală este îngrijorătoare, în ciuda oportunităţilor care se deschid, deoarece la politica de taxe vamale a Administraţiei Trump, se pare că Uniunea Europeană a ales să răspundă cu creşterea taxelor vamale pentru SUA, afirmă europarlamentarul Gheorghe Piperea.
Gheorghe Piperea a precizat: "În loc de negociere, dezbatere, se pare că UE alege să răspundă la fel, prin creşterea unor taxe vamale, ceea ce înseamnă un război comercial. Cred că UE ar face o mare greşeală dacă se va implica într-un război comercial, mai ales acum când e implicată de 3 ani în războiul din Ucraina. Apoi, să amintim că tarifele comerciale au fost impuse de UE de mai bine de mai mulţi ani, când a stabilit taxe de import pentru tehnologia neprietenoasă cu privire la emisiile de carbon. Nu este vorba de taxă pe mediu sau poluare, ci de tarife comerciale. Consider că în acest moment, e nevoie de unitate şi solidaritate globală, dar şi de unitate şi solidaritate la nivelul UE. Uniunea Europeană este o piaţă de peste 460 milioane de oameni la care SUA nu îşi permite să renunţe aşa de uşor, deoarece UE are ce să ofere lumii. De aceea, consider că nu avem nevoie de acest gen de război comercial".
(G.M.)
---
Actualizare - Mihai Precup: "2025 - un an plin de provocări, dar şi de optimism şi stabilitate"
2025 este un an plin de provocări, dar şi de optimism şi stabilitate, este de părere Mihai Precup, Secretar de Stat la Cancelaria Primului Ministru. Acesta subliniază că, pentru 2026, se preconizează o creştere semnificativă a Produsului Intern Brut, în condiţiile unei evoluţii pozitive a salariului minim şi, deci, a creşterii puterii de cumpărare.
"Suntem parte din NATO, suntem parte din UE, peste 70% din produsele exportate merg în Uniunea Europeană, iar acesta este rezultatul faptului că am stat la masă cu ţări foarte puternice. Am avut o creştere fulminantă şi ne dorim să continuăm acest drum, ne dorim să stăm la masă cu cele mai puternice ţări".
Oficialul a reiterat ideea că sunt premize ca, anul viitor, să accedem la OCDE.
(E.O.)
---
Ziarul BURSA organizează "FORUMUL INVESTITORILOR - 2025: Provocările şi oportunităţile anului", eveniment ajuns la a IV-a ediţie, care va avea loc în data de 24 februarie 2025, începând cu ora 10:00, la Sheraton Bucharest, sala Platinum, din Calea Dorobanţilor nr. 5-7, Bucureşti.
Evenimentul va fi transmis, live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.
Opinia Cititorului