Euronext Amsterdam, Bursa de valori din Amsterdam, a devansat piaţa de profil din Londra - London Stock Exchange (LSE) - în luna ianuarie 2021, devenind cel mai important centru european de tranzacţionare a acţiunilor, în condiţiile în care Brexitul a forţat investitorii din Uniunea Europeană să folosească platforme din interiorul blocului comunitar.
Potrivit Reuters, datele Cboe Europe, platformă care operează atât în Olanda, cât şi în Marea Britanie, arată că valoarea medie a tranzacţiilor efectuate zilnic la Euronext Amsterdam a fost de 9,2 miliarde de euro (11,15 miliade de dolari) în luna ianuarie 2021, faţă de 8,6 miliarde de euro la LSE.
Pentru comparaţie, pe întreg anul 2020, valoarea medie a tranzacţiilor efectuate zilnic la Londra a fost de 17,5 miliarde de euro, iar la Amsterdam - de 2,6 miliarde de euro, sumă care a plasat piaţa olandeză abia pe locul al şaselea în clasamentul de profil. Pe locul al doilea, anul trecut, s-a situat Bursa din Frankfurt, cu 5,9 miliarde de euro pe zi.
De menţionat că situaţia s-ar putea schimba dat fiind că în luna februarie 2021 au fost reluate tranzacţiile cu acţiuni elveţiene în Marea Britanie. Aceste tranzacţii au atins o medie de 250 de milioane de euro pe zi, iar analiştii se aşteaptă să crească la peste un miliard de euro pe zi, nivelul înregistrat înainte ca tranzacţionarea acţiunilor elveţiene la Londra să fie oprită, în luna iunie 2019.
Ascensiunea Euronext Amsterdam a fost anticipată de faptul că platforma bursieră pan-europeană Cboe, dar şi platforma de tranzacţionare Turquoise din cadrul London Stock Exchange au început să facă pregătiri pentru deschiderea de hub-uri în capitala Olandei după ce Marea Britanie a votat, în 2016, în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană.
Potrivit datelor Cboe, începând din 4 ianuarie 2021, tranzacţii zilnice în valoare de peste şase miliarde de euro au plecat de la Londra spre platforme bursiere cu sediul în UE, iar în paralel a avut loc o creştere a tranzacţiilor pe bursele naţionale.
Oficialii de la Bruxelles au subliniat că doresc un transfer, de la Londra, al activităţilor financiare denominate în euro, în ideea ca UE să aibă propria sa piaţă de capital asupra căreia Bruxelles-ul să aibă o supervizare directă. De asemenea, tranzacţionarea unor instrumente derivate s-a mutat de la Londra la Amsterdam, iar recent, operatorul bursier Intercontinental Exchange Inc. a anunţat că piaţa pentru certificatele europene de emisii de gaze cu efect de seră va fi transferată de la Londra la Amsterdam.
• Analiştii au anticipat că Londra riscă să-şi piardă titlul de centru european de tranzacţionare
În luna ianuarie, Financial Times (FT) scria că Londra riscă să-şi piardă titlul de centru european de tranzacţionare după ieşirea Marii Britanii din UE (Brexit), iar faptul că grupul polonez de comerţ electronic InPost SA a decis să aleagă Bursa din Amsterdam (Euronext Amsterdam) pentru listare evidenţiază acest lucru. Conform FT, bancherii declarau atunci că Amsterdamul are potenţialul să depăşească Londra ca hub european al pieţelor de capital în condiţiile în care tranzacţionarea acţiunilor UE s-a mutat de la Londra în centrele europene, inclusiv în oraşul olandez menţionat, în prima zi în care Marea Britanie s-a plasat în afara pieţei unice, la începutul anului 2021.
Specialiştii sunt de părere că flexibilitatea pieţei şi acoperirea internaţională pentru afaceri de amploare arată că centrul financiar olandez poate absorbi tranzacţiile care altfel s-ar fi putut îndrepta spre Londra.
Rene van Vlerken, şeful diviziei de listări de la Euronext Amsterdam, declara că pune accentul pe atragerea de IPO-uri şi de lichiditate în întreaga reţea Euronext, care se întinde în ţări printre care Franţa, Portugalia şi Belgia.
Euronext a găzduit numai două oferte publice iniţiale (IPO) în 2020, faţă de 36, câte au avut loc la Londra (inclusiv listări duale), conform datelor Dealogic. Însă, una dintre listările de la Amsterdam, cea a conglomeratului JDE Peet's, de pe piaţa cafelei, a fost cea mai mare din Europa, din 2018 până acum, atrăgând 2,3 miliarde de euro. Listarea, produsă în perioada de lockdown, în mai 2020, a fost prima de peste un milliard de euro care a avut loc în mod virtual, roadshow-ul durând numai trei zile, faţă de 14, în mod obişnuit. Aproximativ 90% din investiţiile în această tranzacţie au venit din afara Olandei.
• Societatea de comerţ electronic Coolblue se pregăteşte de listarea la Euronext Amsterdam
Compania olandeză de investiţii HAL Trust are în vedere listarea acţiunilor magazinului online Coolblue la Bursa din Amsterdam, anul acesta. HAL are o participaţie de 49% din Coolblue, care anul trecut a raportat venituri de aproximativ 2 miliarde de euro (2,43 miliarde de dolari) şi câştiguri înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări (EBITDA) de 114 milioane de euro.
Oferta publică iniţială va depinde, printre altele, de condiţiile pieţei financiare, a informat, ieri, compania HAL.
• Profitul şi veniturile grupului Euronext au crescut cu 30% anul trecut
Veniturile realizate de grupul paneuropean Euronext au sporit cu 30,2% anul trecut, la 884,3 milioane de euro, la fel profitul (EBITDA), care a ajuns la 520 de milioane de euro.
La momentul publicării rezultatelor financiare, săptămâna aceasta, Stephane Boujnah, directorul executiv al operatorului bursier, a declarat: "Euronext a obţinut rezultate solide în trimestrul al patrulea şi pe tot parcursul anului 2020, cu o creştere de două cifre a veniturilor, EBITDA şi a câştigurilor ajustate pe acţiune. Această creştere rezultă din capacitatea Euronext de a crea valoare într-un mediu de tranzacţionare volatil, consolidându-şi poziţia pe piaţă, şi din diversificarea noastră continuă, în special în activitatea de post-tranzacţionare, care reprezintă acum al doilea cel mai mare generator de venituri pentru grup. În ciuda provocărilor pandemiei de Covid-19, Euronext a demonstrat în 2020 că suntem un furnizor rezistent de soluţii pentru ecosistemul financiar şi un creator de valoare pentru acţionarii noştri. Prin inovaţia produselor, grupul şi-a transformat semnificativ mixul de afaceri".
Veniturile obţinute de Euronext din listări au sporit cu 12,8% anul trecut, la 145,5 milioane de euro, iar cele din tranzacţii - cu 33,8%, la 365,1 milioane de euro.
Amintim că, în octombrie 2020, London Stock Exchange Group Plc (LSEG), operatorul LSE, a decis să înstrăineze Borsa Italiana către Euronext pe 4,325 miliarde de euro în cadrul unei tranzacţii care a dat naştere celei mai mari platforme de listări din Europa.
Euronext, care operează bursele din Amsterdam, Bruxelles, Dublin, Lisabona, Paris şi Oslo, a depus oferta de preluare alături de băncile italiene Cassa Depositi e Prestiti SpA (CDP, deţinută de stat) şi Intesa Sanpaolo SpA. În urma afacerii, Euronext a devenit proprietarul bursei italiene, iar CDP şi Intesa au obţinut o deţinere din Euronext: CDP - 7,3%, iar Intesa - circa 1,3%. Astfel, participaţia de peste 8% a celor două bănci italiene va fi similară cu cea deţinută de instituţia franceză de stat Caisse des Depots et Consignations la operatorul paneuropean.
Finalizarea tranzacţiei este aşteptată până în iunie, după primirea aprobărilor unor autorităţi de reglementare.
• Unul din cinci americani joacă la bursă, în contextul pandemiei
Pieţele în plină expansiune şi lipsa altor locuri în care să cheltuiască bani în timpul pandemiei de Covid-19 i-au determinat pe americani să se orienteze, în ultimele luni ale anului trecut, către plasamentele în acţiuni, potrivit unui sondaj realiat de organizaţia Conference Board, preluat de markets.businessinsider.com.
Acesta menţionează că una din cinci persoane din SUA (20%) a investit în acţiuni sau fonduri mutuale în ultimele trei luni ale anului 2020, în creştere de la 15% în al doilea trimestru. De asemenea, sondajul arată că mai puţini americani au ales să economisească sau să-şi achite datoriile.
O creştere a interesului amatorilor pentru investiţii a devenit evidentă în primăvara anului 2020, când restricţiile impuse de pandemia de coronavirus ţinea lumea în casă, anulau evenimetele sportive şi limitau oportunităţile de cheltuieli, mai ales pentru cei care au reuşit să-şi păstreze locurile de muncă.
Denise Dahlhoff, cercetător principal la Conference Board, declară că americanii au mai multe venituri disponibile şi mai puţine modalităţi de a cheltui, de aceea se orientează către bursă. "Acţiunile, care continuă să producă randamente solide, au devenit o opţiune din ce în ce mai atractivă pentru aceşti consumatori", subliniază Denise Dahlhoff.
Şi investitorul miliardar Sam Zell a declarat recent pentru CNBC că cec-urile de stimulare acordate americanilor din partea guvernului au stârnit interesul amatorilor pentru investiţii.
Potrivit Conference Board, 43% dintre americani şi-au plasat banii disponibili în economii în al patrulea trimestru din 2020, faţă de 49% în al doilea trimestru. Sondajul mai arată că 24% şi-au cheltuit banii pentru îmbunătăţirea locuinţelor, în creştere cu 3 puncte procentuale faţă de trimestrul al doilea.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.02.2021, 14:23)
Cea mai mare bula financiara este pe cale sa se sparga!
Rabdare ... sandramaua incepe sa pocneasca... deja scartie grav.
Cand incepe sa cada sa vezi fortari de vanzari in pierdere cu propagare in credit si in piata reala!
Rabdare distractia tocma incepe din 2022!
Ratia pe este pana la Dumnezeu... urmeaza sa bata palma cu el si sa se intoarca iar printre muritori!
O facem lata inca odata!
Trist nu este pentru investitorii de cursa lunga ci pentru populatia saraca ce nu joaca la bursa ci in specule cu imobiliare si credite cu LTV-uri supraevaluate.
Indatorarea populatie pe urmatoarea saracire "reala" a populatiei chiar daca veniturile lor vor creste in termeni nominali, statul si banca le-va fura puterea de cumparare in timp ce bankerii marcheaza profiturile.
semnat comenturi "cretine"
2. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 12.02.2021, 21:49)
...