Londra vrea să devină centrul european al listărilor companiilor din tehnologie

Marea Britanie se află într-o cursă în care vrea să învingă UE şi să devină cel mai mare centru de listare a companiilor de tehnologie din Europa, după loviturile pe care le-a suferit în urma Brexit-ului şi a lockdown-urilor impuse de pandemia de Covid-19.

Potrivit unei analize Fortune, noile stimulente fiscale acordate de Bursa din Londra (London Stock Exchange) investitorilor şi capitalurile de risc în creştere fac ca acest loc să fie alegerea multor companii de tehnologie cu creştere rapidă, în defavoarea pieţelor din Amsterdam, Frankfurt şi chiar New York.

Joachim Klement, strateg la banca de investiţii Liberum, spune, citat de Fortune: "În mod tradiţional, Londra găzduieşte companii vechi, cu experienţă în producţie, energie, telecomunicaţii şi servicii financiare, ceea ce îi oferă un avantaj distinct faţă de bursele concurente. Însă, segmentul pe care Londra poate să ajungă din urmă alte pieţe este cel al companiilor de tehnologie".

Conform sursei, dacă privim tehnologia ca software, social media sau cipuri pentru computer, atunci Londra nu este o prezenţă importantă, dar, cum trăim într-o lume în care tehnologia progresează şi priveşte întreaga economie, influenţând fiecare sector, experienţa şi capitala acestor sectoare se află la Londra.

Dacă acest lucru nu este suficient, notează sursa, oraşul britanic a mai făcut recent un pas, propunând noi reguli favorabile listării. Londra urmăreşte să permită listarea SPAC-urilor şi a acţiunilor cu structură duală. Un SPAC (special purpose acquisition company) este o societate care nu are operaţiuni comerciale, fiind creată doar pentru atragerea de capital prin IPO. SPAC-ul foloseşte banii din listare pentru cumpărarea altei companii.

Totodată, Londra urmăreşte reducerea cotei de acţiuni care trebuie pusă la dispoziţia publicului (free-float) la 10%, de la 25%.

• Numărul IPO-urilor de la LSE a crescut cu 467% în primul semestru din 2021

LSE a înregistrat o creştere cu 467% a numărului de oferte publice iniţiale în primele şase luni ale anului 2021, faţă de acelaşi interval din 2020, conform sursei. Totodată, unele dintre cele mai mari companii fintech - inclusiv Klarna, Revolut şi Monzo - au în vedere Londra pentru listare, în acest an. De asemenea, Oxford Nanopore Technologies, companie cu operaţiuni pe partea de secvenţiere a ADN-ului, este aşteptată pe piaţa din Londra, la o evaluare cuprinsă între 4 şi 7 miliarde de lire sterline.

În primele şase luni din anul curent, la Londra au avut loc 49 de listări pe piaţa principală şi AIM, care au atras 27 de miliarde de lire sterline (aproximativ 37,7 miliarde de dolari). Dintre noile companii listate la LSE, opt au fost societăţi de tehnologie. Printre societăţile cu cele mai bune evoluţii s-au numărat următoarele:

- Wise: cea mai recentă ofertă publică iniţială de la Londra a fost în iulie, a aplicaţiei britanice de transfer de bani Wise, care a debutat pe piaţă cu o evaluare de aproximativ 8,75 miliarde de lire sterline (12 miliarde de dolari), depăşind cu 2 miliarde de lire aşteptările societăţii. Compania a intrat pe piaţă prin prima listare directă din Londra, operaţiune ce presupune vânzarea acţiunilor existente în ziua lansării la tranzacţionare, un mod de cotare tot mai popular în rândul companiilor de tehnologie din SUA. Wise s-a listat la un preţ de 800 pence/acţiune şi a închis ziua de debut la 880 pence/titlu.

- Darktrace: un jucător important care a ajuns pe piaţa londoneză a fost această companie de securitate cibernetică, ale cărei acţiuni au urcat cu până la 44% la debutul pe LSE, în 30 aprilie. IPO-ul a atras 165 de milioane de lire sterline, iar titlurile Darktrace au început ziua de debut cu un preţ modest, de 250 de pence, şi a închis la 330 de pence, cu 32% peste preţul de listare, oferind societăţii o capitalizare bursieră de aproximativ 2,2 miliarde lire.

- Trustpilot: site-ul danez de evaluare a părerilor consumatorilor Trustpilot Group Plc a fost listat pe 23 martie, iar preţul acţiunilor sale a crescut cu până la 16% în prima zi de tranzacţionare la Londra. Compania a atras 473 de milioane de lire sterline (655 de milioane de dolari).

Trustpilot a fost prima companie cu sediul în UE care s-a listat la Londra după Brexit.

- Auction Technology Group: un IPO de succes la Londra, cel al platformei de licitaţii digitale Auction Technology Group (ATG), care a debutat în 2 martie, la un preţ de 600 pence/acţiune. De atunci, valoarea acţiunilor companiei a crescut de peste două ori, la 1,28 lire, evaluând emitentul la 1,5 miliarde de lire.

- Moonpig Group: primul IPO al unei companii tehnologice din 2021, la Londra, a fost al furnizorului de felicitări online Moonpig Group, care a debutat în 2 februarie, strângând 491 de milioane de lire sterline. Acţiunile au închis ziua de debut cu 410 pence, preţ cu 17% mai mare faţă de cel al IPO-ului: 350 pence. Moonpig a înregistrat vânzări importante în timpul pandemiei, dar a avertizat investitorii (în documentele de listare) că este posibil să nu poată păstra clienţii noi, deoarece măsurile restrictive impuse în pandemie sunt ridicate, iar entităţile online încep să se confrunte cu o concurenţă mai dură a magazinelor fizice.

Conform Fortune, la polul opus se află IPO-ul Deliveroo, care nu a fost un succes, chiar dacă oferta companiei a fost una dintre cele mai aşteptate din lume. Preţul acţiunilor companiei britanice de livrare a alimentelor Deliveroo Holdings Plc s-a prăbuşit după debutul acesteia la Londra, în condiţiile în care investitorii au abandonat startup-ul din cauza practicilor sale de muncă şi a guvernanţei corporative.

Acţiunile au scăzut cu până la 31% în primele minute de tranzacţionare şi au închis sesiunea în scădere cu 26%, la 287 pence, comparativ cu preţul de deschidere de 390 pence, care a fost la limita inferioară a intervaluluu ţintit pentru listare.

Totodată, compania canadiană de tehnologie Alphawave IP s-a lovit de scăderea acţiunilor sale cu până la 21% la debutul pe piaţa din Londra, în 13 mai. Declinul a redus valoarea companiei cu peste 600 de milioane de lire sterline (842 milioane de dolari) în câteva ore de la lansarea acesteia pe piaţă.

• Joachim Klement, Liberum: "Un nu hotărât listării acţiunilor cu structură duală"

Listarea SPAC-urilor aduce companii mai tinere pe piaţă, potrivit strategului Joachim Klement de la Liberum, dar, cu toate acestea, generează temeri pe termen lung, din cauza cerinţelor mai relaxate de listare comparativ cu un IPO clasic. "Apare o erodare a standardelor de publicare a informaţiilor despre companii şi, practic, o presiune asupra investitorilor", subliniază Joachim Klement.

În plus, domnia sa consideră că permiterea listării acţiunilor cu structură duală va reduce guvernanţa şi responsabilitatea proprietarilor anumitor clase de titluri. "Eu spun un nu hotărât acestui tip de listare. Nu este în interesul investitorului şi al acţionarilor".

Menţionăm că regula actuală a pieţei principale a LSE - "o acţiune, un vot" pentru segmentul premium - înseamnă că fiecare acţionar primeşte aceleaşi drepturi de vot în conducerea unei companii. Deşi această practică poate părea atrăgătoare, în baza sa, fondatorii şi directorii riscă să cedeze controlul asupra managementului prin vânzarea de acţiuni în cadrul IPO-urilor. Un acţionariat de clasă duală ar rezolva această problemă prin introducerea mai multor clase de acţiuni - prin care o minoritate a acţiunilor, deţinute de fondatorii şi directorii companiei, dau drepturi speciale de vot, adică le oferă titularilor lor un control efectiv. În schimb, majoritatea acţiunilor companiei, care dau drepturi de vot reglementate, sunt deţinute de investitori externi. Această structură le permite fondatorilor să strângă capitalul iniţial şi să extindă companiile fără să piardă controlul managerial.

Alasdair Weir, partener la Pinsent Masons LLP, spune, citat de Fortune, că modificările propuse la regulile de listare din Londra "vor face, fără îndoială, mai multe companii de tehnologie, cu creşteri majore, să ia în calcul o listare".

Deşi, în opinia sa, pieţele londoneze sunt suficient de puternice ca să sprijine aceste companii, îndeamnă guvernul să facă întregul ecosistem de afaceri şi de reglementare din Marea Britanie "să funcţioneze mai bine în privinţa segmentului tehnologic şi a societăţilor cu creştere ridicată". Domnia sa mai observă că multe companii sunt delistate de investitori străini şi, de aceea, îndeamnă piaţa să protejeze acţiunile companiilor de tehnologii noi de achiziţiile din străinătate.

La rândul său, Chris Cummings, director executiv al Asociaţiei Investiţiilor, este de părere că, deşi Londra trebuie să facă schimbări ca să atragă companii inovatoare cu creştere ridicată, trebuie să păstreze regulile "suficient de solide ca să protejeze banii investitorilor".

În opinia sa, cel mai important este păstrarea cerinţei de 25% privind free float-ul, deoarece protejează investitorii, garantând lichiditatea.

Amintim că, în luna iulie, autoritatea de supraveghere financiară a Marii Britanii a propus măsurile mai sus menţionate, care să faciliteze listarea companiilor tehnologice la Bursa din Londra, iar acestea sunt supuse consultării publice până în luna septembrie.

• Venituri de 3,36 miliarde de lire sterline pentru LSEG, în primul semestru

London Stock Exchange Group Plc (LSEG), operatorul Bursei din Londra, a raportat vineri o creştere a veniturilor sale în prima jumătate a anului, pe fondul integrării furnizorului de date Refinitiv, preluat anul acesta.

LSEG a informat că veniturile sale totale au crescut cu 4,6%, la 3,36 miliarde de lire sterline (4,67 miliarde de dolari). Profitul operaţional ajustat a crescut la 1,17 miliarde de lire sterline, de la 457 de milioane de lire sterline în primele şase luni din 2020. Profitul total a atins 2,7 miliarde de lire, faţă de 914 milioane de lire în semestrul întâi din 2020.

Performanţa a fost susţinută de creşterea cu 9,6% a veniturilor de pe pieţele de capital, întrucât listările la bursă au consemnat cea mai bună primă jumătate a vreunui an de după 2014, iar volumele tranzacţiilor cu produse cu venit fix au sporit, de asemenea.

"Am avut o primă jumătate a anului extraordinară - atragerea de capital prin intermediul pieţei noastre este foarte solidă", a declarat directorul executiv al LSEG, David Schwimmer, estimând că şi al doilea semestru va fi aglomerat în privinţa ofertelor publice iniţiale.

Grupul britanic a informat că, până acum, a realizat aproximativ 77 de milioane de lire sterline de economiile generate de acordul cu Refinitiv, iar până la sfârşitul anului suma va ajunge la 125 de milioane de lire sterline, faţă de previziunile anterioare, care se situau la 88 de milioane de lire sterline.

Cu toate acestea, LSEG a avertizat că se aşteaptă la creşteri suplimentare ale costurilor în a doua jumătate a anului 2021, ca urmare a reluării călătoriilor angajaţilor, dar şi a investiţiilor în IT.

LSEG va plăti un dividend interimar de 25 de pence pe acţiune, în creştere cu 7% faţă de anul anterior.