Loteria Română - la cota de avarie

• Preşedintele Loteriei: Dacă în acest moment nu se face ceva, compania moare; Nu avem buget pentru acest an, nu mai avem nici hârtie igienică; Loteria Română s-ar fi dus în faliment dacă la conducerea ei nu venea cineva profesionist.

Loteria Română se menţine la cota de avarie, a declarat, ieri, noul director general şi preşedinte al instituţiei Dan Alexandru Ghiţă, subliniind că "s-a ajuns într-un moment în care, dacă nu se face ceva, compania moare".

Gradul de profit a scăzut la 8,75%, iar încasările s-au redus, din 2007, la jumătate, a precizat Dan Alexandru Ghiţă: "Dacă ne vom apropia de 4-5% cu rata de profit, nu avem altă soluţie decât să punem lacăt pe uşă şi să plecăm acasă".

Anul trecut, Loteria a încasat 300 de milioane de euro, având un profit de 28 de milioane de euro, ceea ce este "inadmisibil", în opinia preşedintelui instituţiei. Domnia sa a menţionat că, în ţara noastră, încasările pe cap de locuitor în această industrie se ridică la 8 euro, în timp ce media europeană este de 70%.

• Contractele păguboase au dus Loteria în pragul falimentului

Situaţia de la Loterie are la bază contractele păguboase încheiate de fostele conduceri ale acesteia, care au păgubit grav compania naţională, potrivit declaraţiilor noului director general.

Acesta a precizat că, în anii trecuţi, Loteria Română a încheiat contracte "mult supraevaluate" şi în dez­avantajul companiei cu diverşi furnizori de echipamente şi servicii.

Unul dintre exemple este achiziţionarea unui soft la un preţ de 1,7 milioane euro, în condiţiile în care valoarea de piaţă a acestuia se ridică la 300.000-350.000 de euro. Totodată, un alt soft cumpărat cu 4,4 milioane lei a fost supraevaluat cu suma de 3,9 milioane lei.

Curtea de Conturi a constatat, în cadrul unui raport, că Loteria Româ­nă a fost prejudiciată cu circa 90 de milioane de lei, jumătate din sumă provenind dintr-un contract încheiat cu "Shelter Security". În acest caz, Curtea de Conturi precizează: "Loteria Română a favorizat < Shelter Security > în vederea câştigării licitaţiei organizate pentru atribuirea contractului privind achiziţionarea sistemului integrat de securitate, prin stabilirea în documentaţia de atribuire a unor criterii tehnice res­trictive. Cu toate că oferta prezentată de < Shelter Security > nu a fost conformă cu documentaţia de atribuire, Loteria a desemnat-o câştigătoare, încheind contractul în valoare de 45,96 milioane de lei (n.r. - fără TVA)".

Un alt contract care a adus pier­deri Loteriei este cel încheiat cu "Form Trade" SRL, firmă cu acţionariat înregistrat în Cipru, valoarea prejudiciului însumând 25,2 milioane de lei.

Despre acest contract, Dan Alexandru Ghiţă a precizat că, iniţial, era stipulată plata după vânzarea cartelelor, ulterior fiind realizată o anexă de o persoană din Loterie "fără competenţe în acest sens", care prevedea plata în avans: "De acum doi ani, au fost vândute doar 7-8% din aceste cartele. Restul le avem în depozit, s-au învechit, a bătut soarele peste ele, nu ştiu ce s-ar mai putea face cu acest cartele. Firma de la care au fost cumpărate nu mai există, a fost creată doar pentru efectuarea acestei tranzacţii".

Loteria a înregistrat pierderi şi dintr-un contract încheiat cu societatea de avocatură "Raţiu&Raţiu", prejudiciul constatat de Curtea de Conturi totalizând 12,03 milioane de lei.

În prezent, conform legii, Loteria nu mai are relaţii contractuale cu nicio casă de avocatură şi cu nicio firmă de consultanţi.

• Contractele cu grecii - "marea bubă" a Loteriei

"Marea bubă a Loteriei este contractul cu grecii", a subliniat directorul general al instituţiei, care a explicat că un grup de firme din Grecia a achiziţioant echipamente şi le-a livrat companiei naţionale, aceasta din urmă plătind partenerului grec şi 70% din încasările nete, în cazul video loteriei, cheltuielile de exploatare fiind în sarcina părţii române.

În ultimii trei ani, Loteria a virat în conturile grecilor 460 de milioane de lei.

Compania naţională de loterie are un grad de dependenţă de acest grup din Grecia de 97%, orice activitate ar face trebuind să fie aprobată şi efectuată în condiţiile puse de greci, fapt care vine în dezavantajul Loteriei, potrivit domnului Ghiţă.

• Centru de perfecţionare la Buşteni, de 4000 de euro/mp

Preşedintele instituţiei a făcut referire şi la un proiect care viza realizarea, la Buşteni, a unui centru de perfecţionare, cu un cost de 4.000 de euro/mp, precum şi la nereguli în reţeaua de agenţii mandatare, încurajate de unii angajaţi ai companiei. Înfiinţarea mandatarelor (agenţii des­chise într-un sistem de franciză, cu costuri zero din partea Loteriei) în aceleaşi zone unde funcţionau agenţii proprii profitabile a condus, de multe ori, chiar la închiderea acestora din urmă, a precizat domnia sa.

Un alt proiect păgubos este rebranduirea agenţiilor, care totalizează 35 de milioane de euro, adică în jur de 35.000 de euro pentru fiecare agenţie.

În prezent, în ţara noastră funcţionează 1939 de agenţii Loto, din care care 933 sunt proprii şi 1006 - mandatare.

• Preşedintele Loteriei nu exclude intrarea companiei în insolvenţă

Dan Alexandru Ghiţă a spus, ieri, că, deşi este ultimul lucru la care se gândeşte, nu exclude intrarea Loteriei în procedura de insolvenţă, dacă nu vor fi aplicate măsuri de eficientizare a activităţii acesteia: "Eu vin din mediul privat şi m-am speriat când am văzut documentele financiare ale companiei. Noţiunea < eficienţă > nu a existat în vocabularul fostelor conduceri ale Loteriei Române, care s-au axat pe cheltuirea banilor, prin achiziţii supraevaluate şi mai puţin pe creşterea încasărilor companiei. Astfel, până acum s-a mers pe cheltuieli, nu pe investiţii. În acest context, situaţia financiară nu este deloc roză şi fără măsuri de eficientizare Loteria Română poate intra în procedură de insolvenţă, dar este ultima variantă pe care o luăm în calcul".

Domnia sa a precizat că jumătate din aparatele companiei sunt uzate moral şi fizic: "Nu am ştiut că mai există aşa ceva la noi". Potrivit aces­tuia, costurile pentru upgrade sunt enorme.

• Angajaţii Loteriei vor fi evaluaţi

De circa două săptămâni la conducerea Loteriei Române şi cu un mandat de şase luni, Dan Alexandru Ghiţă analizează o strategie de eficientizare a companiei, urmărind, printre altele, dezvoltarea jocurilor pe online (inclusiv Loto 6/49); exploatarea capacităţii tipografiei pe care instituţia o deţine la întreaga sa capacitate, prin atragerea unui Loto internaţional pentru care să producă lozuri; afilierea Loteriei Române la EuroMillions, cea mai mare şi apreciată loterie din Europa; reducerea preţului biletelor Loto, aceasta din urmă nefiind o promisiune.

Noul director general al companiei a afirmat că este capabil să realizeze un profit de 200 de milioane de euro şi încasări de 700-800 de milioane de euro. Pentru moment, însă, se axează pe eficientizarea şi pe menţinerea "bărcii" la suprafaţă, "ca să nu se scufunde".

În ceea ce priveşte bugetul pentru anul în curs, până acum acesta nu a fost aprobat, după cum a anunţat domnul Ghiţă: "Sfârşitul de an îl văd foarte greu. Nu avem buget pentru acest an, dacă mergeţi la baie veţi vedea că nu mai avem nici hârtie igienică". Domnia sa a precizat că, la începutul anului, bugetul prevăzut pentru investiţii se ridica la 110 milioane de lei, dar acesta a fost redus până la suma de 20 de milioane de lei: "Îl voi reduce în continuare. Nu voi face niciun fel de investiţie, voi reduce tot ce se poate reduce". Preşedintele Loteriei a spus că va merge pe dezvoltarea segmentelor Loto 6/49, trageri cu bile şi lo­zuri, care nu depind de greci, dar caută şi parteneri cu care să dezvolte partea de jocuri, cu investiţii zero din partea Loteriei.

De asemenea, angajaţii instituţiei, în număr de 2.900, vor trece printr-un proces de evaluare.

• Ghiţă: "Am această industrie la degetul mic"

Dan Alexandru Ghiţă spune că ştie foarte bine această industrie, întrucât şi până acum a lucrat în domeniu şi că poate face faţă situaţiei de la Loterie. Totodată, noul director general al instituţiei a spus că intenţionează să renegocieze şi chiar să anuleze unele dintre contractele păguboase, mergând în instanţă, la nevoie, chiar dacă aceste lucruri sunt foarte greu de realizat: "Contractele acestea au fost făcute pe principiul prieteniei. Au nişte clauze care ne dezavantajează foarte tare. Nu putem să facem aproape nimic, dar voi negocia la sânge".

Contractele încheiate cu grecii se încheie progresiv, începând de la sfârşitul lui 2013 până în 2015, iar partenerii din Grecia au propus prelungirea acestora cu încă zece ani, propunere pe care preşedintele Loteriei nu a acceptat-o.

"Am această industrie la degetul mic. Loteria Română s-ar fi dus în faliment dacă la conducerea ei nu venea cineva profesionist", a mai declarat Dan Ale­xandru Ghiţă.

Curtea de conturi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) efectuează, în prezent, o nouă analiză a situaţiei de la Loteria Română.

La începtul lunii iulie, ministrul finanţelor Florin Georgescu l-a numit pe Dan Alexandru Ghiţă în funcţia de director general al companiei naţionale Loteria Română, în locul lui Gheorghe Benea, fost primar al oraşului Dej, care a condus compania din februarie 2009. Domnul Ghiţă a preluat şi conducerea Consiliului de Administraţie al Loteriei.

Din 2008, domnia sa a fost director general al firmei de jocuri de noroc "Galaxy Games".