LUNA MAI FINANCIARĂ PSD bătut, Dragnea întemniţat, blagoslovenia Papei

Luna mai a fost una plină, atât din punct de vedere economic, cât mai ales din perspectivă politică, dar şi spirituală. Dacă prima parte a lunii a decurs sub semnul noului indice care intră în calculul dobânzilor aferente creditelor în lei, fiind marcată de adâncirea deficitului de cont curent şi de majorarea prognozei asupra inflaţiei pentru acest an, finalul intervalului analizat s-a evidenţiat prin rezultatul alegerilor europarlamentare şi prin arestarea liderului PSD Liviu Dragnea, ultima zi decurgând sub aura vizitei papale în ţara noastră.

Noul indice de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care a înlocuit ROBOR şi în funcţie de care sunt calculate dobânzile la creditele în lei cu dobândă variabilă, a fost publicat pentru prima dată de Banca Naţională a României (BNR) în data de 2 mai.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat, la începutul lunii mai, că IRCC (2,36%) se aplică şi programelor guvernamentale cu garanţia statului, inclusiv programului Prima Casă. Pentru creditele acordate în monedă naţională, rata de dobândă va fi compusă din indicele de referinţă calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare, la care creditorul poate adăuga o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului.

IRCC este publicat în fiecare zi lucrătoare pe site-ul BNR şi reprezintă nivelul de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Indicele de referinţă se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor.

Noul indice de referinţă se aplică atât creditelor noi acordate, la refinanţarea creditelor aflate în derulare, cât şi contractelor aflate în derulare cu acordul părţilor, formalizat prin act adiţional la contractul de credit.

La nivel macro, BNR a anunţat, la jumătatea lunii mai, că în primele trei luni ale acestui an contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1,212 miliarde euro, cu 1,027 miliarde euro mai mare decât deficitul consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Analistul financiar Aurelian Dochia a afirmat că evoluţia creează o vulnerabilitate suplimentară pentru economia românească, în condiţiile în care, în opinia sa, ne regăsim într-o situaţie asemănătoare celei din 2008-2009, în care deficitele gemene (cel bugetar intern şi cel comercial extern) au fost factorii care au făcut ca România să fie foarte vulnerabilă la criza care s-a declanşat în economia mondială.

În 19 mai, Banca Naţională a Româ­niei a anunţat majorarea prognozei de inflaţie pentru finele acestui an, din cauza "şocurilor" din prima parte a anului curent.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că prognoza de inflaţie a instituţiei este de 4,2% pentru finalul anului în curs, respectiv de 3,3% pentru 2020, faţă de 3% pentru 2019 şi 3,1% pentru 2020, cât preconiza instituţia în luna februarie.

Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei va continua să se plaseze peste limita superioară a intervalului ţintei pe parcursul anului 2019, pe fondul manifestării şocurilor din prima parte a anului curent, iar ulterior aceasta se va repoziţiona şi se va menţine în jumătatea superioară a intervalului ţintei, ca urmare a epuizării efectelor şocurilor, dar şi a persistenţelor presiunilor inflaţioniste de la nivelul inflaţiei de bază.

În acest context, analistul economic Dragoş Cabat consideră că economia noastră s-ar putea confrunta cu o supraîncălzire. Specialistul s-a arătat surprins de ultimele cifre anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS) referitoare la evoluţia economică, afirmaţia domniei sale venind în contextul în care Produsul Intern Brut (PIB) a marcat, în primul trimestru al anului curent, o creştere de 5% (ca serie brută), comparativ cu acelaşi interval din 2018, potrivit INS.

Ca serie ajustată sezonier, în primele trei luni din 2019, PIB-ul ţării noas­tre s-a majorat cu 5,1%, faţă de acelaşi trimestru din 2018, iar comparativ cu ultimele trei luni ale anului trecut economia ţării a crescut cu 1,3%, a anunţat, în mai, INS. Atunci, Dragoş Cabat ne-a declarat: "Situaţia actuală este în genul celei cu care ne-am confruntat în anii 2008-2009. Majorarea aceasta a PIB-ului este surprinzătoare. Sigur, ea este aferentă trimestrului întâi, când contribuţia agriculturii a fost mai mică, iar cea a construcţiilor, mai mare - aceasta ar fi explicaţia. În rest, industria nu a crescut, ci a stagnat. Tot consumul este cel care a dat această creştere ciudat de mare şi, mai ales, construcţiile - aceste două sectoare sunt singurele care ar putea oferi explicaţia pentru creşterea aceasta prea mare, care, în rest, nu se potriveşte cu datele care sunt publicate lunar, cele privind avansul industriei etc. - acolo semnele arătau clar o încetinire puternică a economiei. În plus, ele au venit în paralel cu majorarea deficitelor - a celui comercial, a celui de cont curent, dar şi a celui bugetar, care s-ar părea, conform cifrelor, că anul acesta va ieşi foarte tare din ţintă. Este posibil, aşadar, să fim într-o situaţie similară cu ultima parte a anului 2008 şi să ne aştepte un fel de aterizare brutală, ca în 2009. Este clar că industria nu contribuie la creşterea economică, iar agricultura nu prea are cum să aducă un aport, masiv, în această perioadă a anului. Se pare, însă, că serviciile contribuie semnificativ pentru că au crescut preţurile la energie mai mult decât inflaţia, şi atunci şi de acolo mai vine o parte din creşterea aceasta".

Economistul a atras, totuşi, atenţia asupra faptului că dezechilibrele se adâncesc (pentru că această creştere economică vine odată cu majorarea deficitelor), iar situaţia tot mai dezechilibrată, din prezent, va produce, la un moment dat, un şoc - aşa cum se întâmplă de obicei: atunci când ai o creştere dezechilibrată, la un moment dat vei avea şi o scădere puternică.

Făcând o radiografie a celor mai importanţi indicatori ai economiei, Guvernatorul Isărescu a anunţat, tot în mai, că BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 2,5% pe an.

• Pa(-)pa, Dragnea

Rezultatele alegerilor europarlamentare din 26 mai au schimbat soarta celor mai importante partide de pe scena noas­tră politică.

În timp ce PSD a cunoscut o scădere dramatică a numărului de votanţi în comparaţie cu alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, iar partenerul său de coaliţie ALDE nu a trecut nici măcar pragul electoral de 5% pentru a trimite deputaţi în Parlamentul European, PNL a ieşit pe primul loc (cu 26,92% din voturi), declasând PSD de pe primul loc pe locul al doilea (cu 22,08% din voturile exprimate), la numai câteva puncte procentuale în faţa Alianţei 2020 USR-PLUS (care a obţinut 22,01% din totalul voturilor). Au mai trecut pragul electoral de 5% următoarele formaţiuni politice: Pro România (6,5%), UDMR(5,33%) şi PMP(5,76%). În aceste condiţii, PNL va avea zece deputaţi europeni, PSD - nouă deputaţi, USR - opt, iar Pro România, UDMR şi PMP vor avea câte doi europarlamentari.

În aceeaşi zi cu alegerile pentru Parlamentul European s-a desfăşurat şi referendumul pentru justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis. La acest referendum au participat 7.922.591 de cetăţeni cu drept de vot. Dintre aceştia, 6.459.383 au aprobat interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie.

De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile.

Referendumul urmează să fie validat în 12 iunie de Curtea Constituţională a României.

A doua zi după ce coaliţia de guvernare PSD-ALDE a pierdut alegerile europarlamentare, completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv pe Liviu Dragnea, preşedintele PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu.

După aceste zile de suspans pentru majoritatea dintre noi, de bucurie pentru unii şi de tristeţe pentru alţii, luna mai s-a încheiat sub spectrul vizitei Papei Francisc în ţara noastră, care a calmat spiritele şi i-a adus laolaltă pe ortodocşi şi catolici. Suveranul Pontif a ajuns la noi în 31 mai, vizita lui fiind atât de natură statală, cât şi una ecumenică şi pastorală.