English
Au fost câteva decenii bune pentru clasa de mijloc din Suedia, care a trăit, cu ajutorul creditelor ieftine, peste posibilităţile oferite de venituri. Fenomenul s-a manifestat mai ales la nivelul creditelor ipotecare, unde tendinţa de scădere a dobânzilor a fost completată de numeroase facilităţi fiscale, care au condus la creşterea accelerată a preţurilor de pe piaţa imobiliară rezidenţială, pe fondul creşterii puternice a gradului de îndatorare al gospodăriilor.
Continuarea acestui "miracol" era considerată a fi, până în urmă cu câteva luni, ceva absolut normal. Dar au început să crească dobânzile de pe piaţă, atât pentru obligaţiunile guvernamentale, cele ale companiilor sau cele ipotecare, chiar dacă banca centrală, Riksbank, încerca să convingă că inflaţia poate fi învinsă şi cu dobânzi "oficiale" apropiate de zero.
Când "fanaticii" inflaţiei tranzitorii şi-au pierdut fanatismul sub asaltul realităţii, Riksbank şi-a schimbat radical mesajul şi a început să anunţe majorări nemaivăzute ale dobânzilor de politică monetară.
Ultima, de un punct procentual, cea mai mare din ultimele trei decenii, a dus principala dobândă de politică monetară doar până la 1,75%, cu mult sub rata oficială a inflaţiei, care a urcat la 9,8% în august 2022.
Dobânzile pentru creditele ipotecare, care au avansat puternic în ultimele luni, şi-au accelerat creşterea după deciziile Riksbank.
În cazul băncii de stat SBAB Bank, care avea un portofoliu de aproape 300 de mii de credite ipotecare la sfârşitul anului trecut, dobânzile pentru creditele ipotecare de 10 ani au atins un minim istoric de 1,99% în ianuarie 2021, iar de atunci au crescut cu 119%, până la 4,36% în septembrie 2022 (vezi graficul).
Estimări recente de la SBAB arată o scădere de 1% a preţului mediu de pe piaţa imobiliară în 2022 faţă de anul precedent şi o scădere de 7% în 2023 faţă de începutul anului curent.
Indicele preţurilor de pe piaţa imobiliară Valueguard-KTH Housing Index arată o scădere de 8,7% în august 2022 faţă de maximul înregistrat în martie 2022, în condiţiile unei scăderi de 8,9% a preţului apartamentelor şi de 8,6% a preţului caselor.
Dincolo de dobânzi, un factor extrem de important al scăderii preţurilor de pe piaţa imobiliară, în special în ceea ce priveşte casele, a devenit preţul energiei, respectiv preţul energiei electrice.
Acesta este contextul în care au apărut în presa suedeză avertismentele unor economişti de la instituţii financiare şi de asigurări, cum sunt SEB, una dintre cele mai importante bănci din Scandinavia, şi compania de asigurări Länsförsäkringar.
În analiza de la SEB se arată că inflaţia reală pentru proprietarii de case este de circa 48%, foarte departe de datele oficiale.
"Pe fondul preţurilor mari ale electricităţii, alimentelor, combustibililor şi a creşterii dobânzilor, o familie medie cu doi copii care locuieşte la casă trebuie să se aştepte la o creştere a cheltuielilor cu 48% în 2022 faţă de 2021", se arată în comunicatul de la SEB, în timp ce pentru o familie de pensionari se estimează o creştere de 36%.
Emma Persson, economist la Länsförsäkringar, prezintă un scenariu şi mai teribil: o creştere a cheltuielilor gospodăriilor de 100% în ianuarie 2023 faţă de decembrie 2020.
Conform unui sondaj realizat de compania de asigurări, aproape jumătate dintre participanţi au declarat că îşi vor reduce cheltuielile pentru îmbrăcăminte şi călătorii pentru a putea trece peste iarnă. Peste jumătate dintre participanţi au declarat că vor lua măsuri pentru economisirea energiei.
"După mulţi ani buni pentru gospodării, acum este timpul să strângem cureaua. Nu putem decât să sperăm că mulţi au făcut economii în anii buni de care ne-am despărţit", scrie Emma Persson, care mai subliniază că "deşi ianuarie este de obicei o lună grea din punct de vedere financiar, anul viitor se pare că va fi un măcel".
Iar acesta nu este decât începutul. După cum mai precizează economistul de la Länsförsäkringar, scăderea masivă a cererii va lovi puternic şi companiile şi apare un mare semn de întrebare referitor la capacitatea de rezistenţă a companiilor şi a pieţei muncii în faţa acestei cereri reduse.
"Creşterea dobânzilor înseamnă, din păcate, şi un şomaj mai mare", se mai arată în analiza de la Länsförsäkringar.
În analizele de la SEB şi Länsförsäkringar nu apare niciun avertisment cu privire la implicaţiile "măcelului din iarnă" asupra tensiunilor sociale. La alegerile parlamentare recente, un partid considerat extremist s-a clasat pe locul al doilea, cu peste 20% dintre voturile alegătorilor.
Motivele acestui vot de protest sunt evidente, în condiţiile în care Suedia a ajuns să fie considerată una dintre cele mai puţin sigure ţări din Europa, pe fondul extinderii şi creşterii intensităţii activităţii unor aşa-numite bande, care alimentează conflictele sociale.
Oare ce se poate întâmpla când imigranţii din ultimul deceniu, a căror integrare lasă mult de dorit după cum au recunoscut chiar oficialii guvernamentali, nu vor mai putea primi ceea ce, în opinia lor, li se cuvine şi li se datorează de către societatea suedeză, pe baza promisiunilor şi politicilor iresponsabile ale Partidului Social Democrat?
Scenariul unei ierni sumbre nu se aplică, din păcate, doar clasei de mijloc din Suedia. Toţi cetăţenii Uniunii Europene trebuie să pornească de la ipoteza că "măcelul" este doar "scenariul de bază", care se va amplifica şi în iernile următoare, în condiţiile în care autorităţile europene, sub acoperirea unor ţapi ispăşitori convenabili, forţează atingerea unor ţinte verzi care sunt contrazise de legile fizicii.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.09.2022, 08:31)
Suedezii vor cersi un codru de paine, un balon cu gaz si o galeata de curent, dar de fapt asta se va intampla cu toti europenii si posibil si alte state occidentale sau aliate occidentului; oamenii de bine care fac un ban cinstit din migratia ilegala deja se gandesc ca de luna asta trebuie sa pregateasca logistica si retelele de influenta pentru a inversa fluxurile de migratie.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.09.2022, 09:26)
buna gluma cu imigratia .
dar daca va continua razboiul economic cu rusia = nu va mai fi gluma
1.2. Fiecare euro (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.09.2022, 11:41)
Fiecare euro platit in plus la corporatiile din energie, calculat la preturi de specula, reprezinta finantarea terorismului neomarxist mondial (gasca de la Davos) asta e problema care ar trebui sa ne preocupe.
Nemaiplatind la corporatii, taiem finantarea terorismului neomarxist care a provocat criza actuala.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.09.2022, 12:46)
Foarte bine spus . Din pacate singura solutie impotriva noul satanic slavagism este nationalizarea . I idee ipocrita , recunosc . Dar pentru a "ramane in picoare " cat mai multi Davos ar trebui sa fie doar istorie si numai istorie ...cu tot ceea ce reprezinta el . Unica solutie . Pana nu e prea tarziu .
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.09.2022, 12:52)
fiecare ciclu de credit se termnia cu "inflatie = deflatie industrie veche" si incepe cu "deflatie = inflarea treptata a noii industrii".
Vina inflatiei este factorul de multiplicare parabolic a banilor pe seama dobanzilor!
Cand dobanzile cresc de la 0 la 1 la 3 la 5% in comercial alat duce la factor exploziv de multiplicare a creditului si a inflatiei. Cand dobanzile incep sa se prabuseasca iar ala duce la deflatie treptata in piata in timp ce productivitatea - productia isi revine si potoleste inflatia pe alt platou.
In concluzeie in orice economie neomarxista, democrata, comunista, totalitara: CREDITUL NE RIDICA SI CREDITUL NE DOBOARA cand nu mai are contrapartida in bunuri si servicii circulate!!
Bufeurile inflationiste duc mereu la "distrugerea trecutului" si buferuile deflationiste la "implementarea noului".
Unele piete mai au de rezistat 1-2-3 ani pana se atinge maxim de criza ca pe urma sa se propage iar deflatia prin productivitate.
s c cret
2. Iesiti in strada, opriti macelu !
(mesaj trimis de anonim în data de 26.09.2022, 10:42)
Iesiti in strada, opriti macelu !
Infometarea programata a populatiei nu poate fi combatuta decat prin miscari ample de strada capabile sa darame guverne neomarxiste, pe tot globul.
Oamenii vor cere desfiintarea sau nationalizarea corporatiilor pentru asigurarea unui pret redus la energie si gaze.
Zilele trecute am iesit pe seara afara si termometrul arata 18 grade si era frig rau .. iti inghetau oasele chiar daca erai ceva mai bine imbracat. Probabil asa va fi in casele europenilor, la iarna, adica noua senzatie de pestera.
Nu se poate merge la munca si locui in astfel de conditii, decat de masochisti care vor sa se chinuie pentru a salva planeta si fudul bogatanilor care trag sforile.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.09.2022, 12:54)
"Oamenii vor cere desfiintarea sau nationalizarea corporatiilor pentru asigurarea unui pret redus la energie si gaze".Asta ce spui nu este neomarxism?Defineste-ti totusi pozitia.!!!!!!!!!!!!!!!!
2.2. Cei de la Davos (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.09.2022, 16:29)
Cei de la Davos, cand au pus pe hartie actaula criza au facut intr-asa fel incat omul simplu sa fie in fata unei false alegeri - ori o corporatie despotica, fascista, care urca preturile la cer, ori un stat tatuc, adica socialist, neomarxist care intai supraimpoziteaza profiturile mari colectate de la fraieri, apoi imparte.
Tu ce alegi din cele doua?
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.09.2022, 17:25)
nu are treaba davos cu asta!!
ai auzit de dobanda compusa la dobanda la dobanda?
Aia genereaza inflatia cand nu mai are contrapartida in bunuri si servicii circulate!
Cand bunurile si serviciile dau semnal de stagnare / franare in fata valului de masa monetara = inflatia perceputa de om; sau cand bunurile si serviciile dispar sau se inchid in fata valului de masa monetara = inflatie
cand valul masei monetare intarzie sa mai apara in piata bunurile si serviciile vor concura in jos la pret si in sus la inovatie; cat si oameni vor concura in sus la productivitate si in jos la lene de FOAME la inceput si din dorinta dupa... dupa ce trece sperietoarea INFLATIONISTA!!!
Pe moment cine are rezerve de masa monetara sau surplus mai mare fata de trend prin salarii nominale nu se sinchises sa devina / redevina prea rapid productivi in societate. Si de "placere" mai propaga ceva inflatie in piata pe speculatii si achizitii etc.
ai rabdare inflatia devine treptat deflatie in piata!
s c cret
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.09.2022, 20:56)
Nu mai spune,ti a inghetat la 18 grade,pe vremea impuscatului la 8 grade era boierie nu? Hai baietasi rezistati ca nu sunteti pe front(acolo este cald)o sa vina si o sa treaca o iarna cu temperaturi mai scazute poate numai in termometrele de afara.Am uitat sa precizez 8 grade era temperatura de interior,apartamente,scoala,se rviciu.
3. Titlu
(mesaj trimis de Protaru în data de 26.09.2022, 11:44)
In mare parte, occidentalii au sute de mii de euro in conturi (excluzand case, asigurari, fonduri etc.). Chiar nu e cazul sa le purtam de grija.
Trebuie sa ne facem calculele pentru propriul buzunar.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de dan în data de 26.09.2022, 16:12)
banii din conturi se rezolva printr-un click...sau lipsa lui
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.09.2022, 17:51)
"In mare parte, occidentalii au sute de mii de euro in conturi",
cine a trait zeci se ani in occident stie ca =
"In MICA parte, occidentalii au sute de mii de euro in conturi",
3.3. Civilizații (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Daniel în data de 26.09.2022, 18:06)
Suedia au oameni corecți știu să fie aproape de cei care au nevoie de ajutor .Noi românii
avem gaze și elictricitatea unde statul e majoritar și inflația de 16% lasă că merge așa
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.09.2022, 18:19)
intrebare:
Cand rata dobanzii a bancii centrale americane va depasi capraturile la imobiliare ce credeti ca se va intampla?
Raspuns ajutator:
A ) Cumparari in Panica de Imobiliare
B) Vanzari in Panica de "detineri" Imobiliare.
Hint: Banca centrala a americi s-a razgandit pe moment (inca) in a isi vinde detinerile imobiliare. Semn ca anticipeaza ca rata viitoare de referinta a dobanzii si posibil si bondurile la gov sa buseasca ceva mai sus; daca nu gov rata dobanzii terminale sigur cu ceva mai sus. Si deci nu vinde inca!!
Dar o sa vanda.. obs banca central dicteaza piata imobiliarelor si concureaza cu oamenii de rand si cu dezvoltatorii in a tine pret jos sau in a ridica pretul... deci manipuleaza masa monetara si piata pentru a spala datoriile gov si ale cetatenilor.
s c cret