Macron urmează să anunţe miercuri sfârşitul Operaţiunii militare franceze antijihadiste Barkhane

Preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să anunţe miercuri, în mod oficial, sfârşitul Operaţiunii militare franceze antijihadiste Barkhane, lansată în 2014 în Sahel, anunţă Platul Élysee, la trei luni după retragerea trupelor franceze, informează news.ro.

Şeful statului urmează să facă acest anunţ într-un discurs, într-o vizită la Toulon, pentru a "marca în mod oficial sfârşitul Operaţiunii Barkhane şi a anunţa o adaptare semnificativă a bazelor (franceze) în Africa", precizează preşedinţia franceză.

Emmanuel Macron a anunţat în februarie, în urma unei intensificări a criticilor Forţelor franceze de către autorităţile din Mali şi Burkina Faso, retragerea trupelor franceze desfăşurate în Mali.

Franţa este, însă, prezentă în continuare în Niger, Ciad şi Burkina Faso.

Emmanuel Macron urmează să prezinte la Toulon o nouă "Revizuire strategică naţională".

Această intervenţie militară urmează să fie modificată în mod radical, după retragerea din Mali, în urma respingerii susţinerii franceze de către junta aflată la putere.

Ultima bază de la Gao a fost închisă în august.

Franţa luptă din 2013, în Sahel, împotriva unor grupări jihadiste teroriste, iar după nouă ani această intervenţie se afla în impas.

Armata franceză nu părăseşte însă Nigerul, Ciadul şi Burkina Faso - unde sunt desfăşuraţi în continuare 3.000 de militari.

"Operaţiunile vor continua, însă nu sub forma unei noi operaţiuni franceze", anunţă Palatul Élysee, care confirmă astfel sfârşitul "operaţiunilor externe".

Acţiunile franceze urmează să facă parte operaţiunile armatei naţionale franceze şi nu vor purta, din acest motiv, alt nume.

Însă noile modalităţi de desfăşurare a intervanţiilor urmează să fie discutate cu partenerii Franţei în Sahel.

Instabilitatea politică din Burkina Faso sau Ciad nu facilitează aceste discuţii, în contextul în care continuă să planeze umbra fostei puteri coloniale.

Caracterul vag al acţiunii Franţei în Sahel rămâne, dar statutul forţelor este asigurat din punct de vedere juridic.

"Principiul este reducerea expunerii forţelor noastre în Africa", declară surse din anturajul şefului statului, care evocă diverse foeme de parteneriat - susţinere, informaţii, formare, însoţirea armatelor locale.

Franţa intenţionează de asemenea să reflecteze la forţele prepoziţionate în Africa - în Senegal, Coasta de Fildeş, Gabon şi Djibouti, iar Parisul este îngrijorat de o extindere a ameninţării jihadiste către Golful Guineei.

Aceste "parteneriate înnoite" pe care le vrea Parisul fac parte dintr-o strategie a influenţei la nivel global, în contextul în care Africa este teatrul unei lupte informaţionale între Rusia şi China, iar coloneii aflaţi la putere la Bamako au ales să recurgă la mercenari din gruparea paramilitară rusă Wagner.

Războiul rus din Ucraina şi ipoteza izbucnirii unui conflict major au determinat Franţa să-şi reevalueze priorităţile. Parisul nu este în măsură să se implice militar pe teatre de luptă multiple, iar prin reducerea angajamentului în Sahel Statul Major speră găsească marje de manevră materiale şi financiare.