În anul de graţie 2024 din secolul al XXI-lea discursul liderilor europeni începe să includă tot mai des promisiunea că oamenii nu vor îngheţa la iarnă şi o susţin cu argumentul depozitelor de gaze pline.
Ultimul a fost premierul Austriei, pe fondul opririi livrărilor din Rusia. Înaintea sa a fost Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, care susţinea, cu doar câteva zile în urmă, că depozitele Europei sunt pline, în condiţiile în care gradul mediu de umplere a depozitelor de gaze din UE era de circa 91%. Acum gradul de umplere a scăzut sub 90%, pe fondul unor ieşiri nete zilnice care au depăşit 5 TWh.
De fapt, datele oficiale de la Gas Infrastructure Europe (GIE) arată că depozitele de gaze din UE nu au fost niciodată pline în acest sezon. Gradul mediu de umplere a atins un maxim de 95,32% în 28 octombrie 2024. În aceste condiţii, declaraţia preşedintelui CE intră în categoria dezinformării, sau dezinformarea venită de la Comisia Europeană nu este dezinformare, deoarece are un scop nobil?
De la astfel de date porneşte Javier Blas, analist al pieţei energiei la Bloomberg, când scrie că "Europa se minte singură cu privire la problemele sale energetice", în timp ce "politicienii europeni neagă provocările pe care le poate reprezenta o iarnă rece".
Imaginea prezentată de Bloomberg este dramatică. "Rareori trece o săptămână fără ca un important sector de producţie să anunţe închideri de fabrici, pierderi de locuri de muncă şi deprecieri ale activelor în valoare de miliarde de euro. Şi gospodăriile vor fi afectate; preţurile cu amănuntul la gaz şi electricitate vor creşte, vor stimula inflaţia şi vor da încă o durere de cap Băncii Centrale Europene şi Băncii Angliei", subliniază agenţia de ştiri americană.
Preţul gazelor din Europa, care a urcat recent până la 47 EUR/MWh, este de două ori mai mare decât minimul acestui an, înregistrat în februarie, şi de peste două ori mai mare decât media intervalului 2010 - 2020, conform datelor preluate de Bloomberg de la ICE Europe.
Preţurile gazelor au crescut pe fondul cererii ridicate din Asia, iar volumul gazelor naturale lichefiate (GNL) achiziţionate de Europa a scăzut cu circa 20% faţă de 2023 şi 2022.
În aceste condiţii s-a trecut la consumul masiv din stocurile de gaze. Bloomberg scrie că în primele două săptămâni ale lunii noiembrie, retragerile de gaze au condus la cea mai rapidă diminuare a stocurilor din 2016 pentru această perioadă.
Valorile actualizate pentru primele trei săptămâni din noiembrie arată ieşiri nete de 66,6 TWh, valoare foarte apropiată de 69,7 TWh, recordul din 2016 (vezi graficul 1).
Deoarece prognozele meteo până la sfârşitul lunii arată revenirea condiţiilor care nu permit funcţionarea centralelor solare şi eoliene, este posibilă accelerarea consumului de gaze din depozite până la depăşirea recordurilor anterioare.
Tendinţa a fost remarcată inclusiv de Fatih Birol, preşedintele Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), care a subliniat pe Twitter că "retragerile de gaze din depozitele UE au crescut accelerat în ultima perioadă". "Este important să se asigure stocarea unui volum suficient de gaze pentru sfârşitul acestei ierni, pentru a atenua riscurile de pe piaţă, în condiţiile în care se prefigurează o posibilă întrerupere a tranzitului de gaze ruseşti prin Ucraina", mai scrie preşedintele IEA.
Afirmaţia lui Birol arată că există un risc major ca depozitele de gaze ale Europei să scadă până la un nivel periculos înainte de sfârşitul iernii.
Bloomberg arată că Europa nu se va confrunta cu o penurie de gaze chiar dacă vremea rămâne rece, însă problema majoră o reprezintă refacerea stocurilor pentru iarna 2025 - 2026.
"Europa s-a amăgit crezând că şi-a rezolvat în mare măsură problema dependenţei de gazul rusesc, dar nu a făcut-o niciodată", subliniază Javier Blas.
Justificarea este simplă. Este adevărat că s-au redus importurile prin conducte, însă a crescut importul de GNL din Rusia. După Norvegia (30,3%) şi SUA (19,4%), Rusia rămâne a treia sursă a importurilor europene de gaze, cu o pondere de 14,8%, conform datelor oficiale de la Comisia Europeană.
Despre declaraţia recentă a Ursulei von der Leyen, referitoare la înlocuirea gazelor lichefiate din Rusia cu importuri din SUA, analistul de la Bloomberg afirmă că "ideea nu are niciun sens" şi este "doar o altă iluzie".
Din nou, justificarea este foarte simplă. Atât de simplă încât până şi autorităţile europene ar trebui să o înţeleagă.
"Producţia americană este deja angajată în cea mai mare parte", scrie Blas, iar "dacă Europa doreşte mai mult GNL american, va trebui să plătească preţuri mai mari decât Asia pentru a deturna încărcăturile".
În plus, politicile verzi promovate agresiv de Bruxelles fac imposibilă angajarea companiilor europene în contracte de furnizare pe 15 - 20 de ani, aşa cum cer producătorii americani de GNL. Este vorba doar despre o logică economică elementară: investiţiile în capacităţi suplimentare de producţie nu se pot amortiza în câteva zile.
Cu alte cuvinte, salvarea nu va veni de peste Ocean, iar absenţa contractelor pe termen lung garantează preţuri tot mai ridicate în viitor pentru energia din Europa.
Analiza de la Bloomberg se încheie cu o serie de întrebări deosebit de incomode pentru aşa-numiţii lideri europeni.
"Dacă Bruxelles-ul este serios în privinţa înlocuirii gazului rusesc, de ce nu l-a interzis deja?", întreabă Javier Blas. Să fie din cauză că autorităţilor europene le este foarte convenabil să declare în faţa cetăţenilor că preşedintele Putin foloseşte gazele ca armă împotriva UE, chiar dacă liderul de la Kremlin a declarat recent că una dintre magistralele North Stream este funcţională şi poate începe imediat furnizarea gazelor către Germania?
"De ce nu şi-a folosit Comisia Europeană forţa diplomatică pentru a se plânge de blocarea noilor terminale GNL de către Casa Albă, dacă apreciază că Europa are nevoie de mai mult gaz american?", mai subliniază analistul de la Bloomberg. Care "forţă diplomatică"?
În final, "dacă Europa rămâne fără gaze şi are nevoie de un acord cu Trump pentru mai mult GNL american, de ce nu face Bruxelles-ul presiuni pentru a stimula producţia internă de gaz, inclusiv taxe mai mici?"
Aceste întrebări nu sunt doar incomode pentru Bruxelles şi celelalte capitale europene, ci sunt, pur şi simplu, terifiante. Se pare că groaza este aşa de mare încât "liderii" europeni fac orice pentru escaladarea conflictului cu Rusia, în speranţa că va începe măcar un război continental, care să distrugă toate "dovezile".
Situaţia este cel puţin la fel de gravă şi în ţara noastră. Autorităţile se laudă cu strategii energetice rupte de realitate, în timp ce gradul de umplere a depozitelor de gaze naturale scade mult mai accelerat în comparaţie cu anii precedenţi, în condiţiile în care iarna calendaristică nici nu a început (vezi graficul 2).
Această dinamică este determinată de scoaterea din depozite a unor volume fără precedent. Ziua de 20 noiembrie 2024 a fost a 18-a consecutivă fără intrări, în timp ce ieşirile zilnice au atins un record de 246 GWh în 19 noiembrie 2024 şi s-au menţinut peste pragul de 200 GWh în ultimele 9 zile (vezi graficul 3).
Politico a scris recent că un grup de hackeri din Rusia, cunoscut sub numele Sandworm, se pregăteşte să atace infrastructura energetică a Europei.
Poate că ruşii ar trebui să caute alte ţinte, deoarece capacitatea lor de subminare a infrastructurii energetice a Europei este net inferioară celei arătate de autorităţile de la Bruxelles şi din celelalte capitale ale statelor din UE.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.11.2024, 00:26)
"Bloomberg arată că Europa NU SE VA CONFRUNTA cu o penurie de gaze chiar dacă vremea rămâne rece, însă problema majoră o reprezintă refacerea stocurilor pentru iarna 2025 - 2026":-)...sa-l linisteasca cineva pe Rechea ca "drobul de sare" este pentru iarna 2025-2026...adica "la anul si la multi ani!":-)
1.1. Stocurile pentru (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Anonim în data de 25.11.2024, 00:56)
Stocurile de gaze pentru iarna viitoare se contracteaza deja din primăvară si se fac in urmatoarele 6 luni
2. Eu suspectez
(mesaj trimis de Anonim în data de 25.11.2024, 00:54)
Eu suspectez că Ciolacu a discutat cu Orban amanetarea gazelor romanesti catre Austria, altfel nu se explica schimbarea bruscă de macaz a Austriei in problema Schengen si faptul ca a prins Ursula glas.
Înțelegeți acum de ce au votat românii cum au votat ??