Mii de manifestanţi în favoarea democraţiei defilau din nou, sâmbătă, la Hong Kong, în pofida ploii, într-un weekend cu valoare de test a popularităţii mişcării, în timp ce temeri cu privire la intenţiile Beijingului cresc, relatează AFP.
În paralel, mii de susţinători ai Guvernului local, dintre care mulţi agitau steaguri chineze, s-au adunat într-un parc pentru a condamna mişcarea în favoarrea democraţiei şi în semn de susţinere a poliţiei - o ilustrare frapantă a disensiunilor care cresc în oraş.
Zece săptămâni de proteste au aruncat centrul financiar internaţional în criză, iar China continentală, condusă de comunişti, adoptă un ton tot mai dur, inclusiv catalogând cele mai violente acţiuni ale manifestanţilor drept "cvasiteroriste".
Activiştii în favoarea democraţiei au prevăzut două manifestaţii, sâmbătă şi duminică, pentru a le arăta Beijingului şi liderilor nealeşi ai Hong Kongului că mişcarea lor beneficiază de o largă susţinere publică, în pofida abordării tot mai violente a unei minorităţi a unor elemente radicale.
Marţi, manifestanţii au blocat îmbarcarea unor pasageri pe aeroportul oraşului, iar apoi au agresat doi bărbaţi pe care i-au acuzat că erau spioni chinezi.
Aceste imagini au pătat o mişcare care a atacat până atunci poliţia şi instituţii guvernamentale, dar au declanşat un examen de conştiinţă în rândul protestatarilor.
Propaganda Chinei a acaparat imediat aceste derapaje violente, iar presa de stat a sărit să difuzeze un potop de articole, imagini şi videouri pe acest subiect. Ele au difuzat de asemenea imagini cu militari chinezi şi blindate de transport de trupe de cealaltă parte a frontierei, la Shenzen, scrie AFP.
Washingtonul a avertizat Beijingul că o intervenţie militară ar fi "o mare eroare", în timp ce experţi apreciază că ar fiun dezastru economic şi de imagine pentru China.
Adunările de sâmbătă au început cu un marş al unor mii de profesori, pe o ploaie torenţială, în semn de susţinere a mişcării în favoarea democraţiei, dschis în mare parte de activişti tineri.
O mulţime şi mai importantă s-a adunat sâmbătă după-amiaza pentru a mărşălui la Hung Hom şi To Kwa Wan, două cartiere portuare populare în rândul turiştilor chinezi de pe continent.
Unii protestatari au atacat localuri ale Federaţiei Sindicatelor, o organizaţie favorabilă Beijingului, acoperindu-le cu graffiti şi "bombardându-le" cu ouă.
"Guvernul nu a răspuns încă nici măcar unei singure revendicări şi a intensificat presiunea polişistă pentru a reprima vocea poporului", a declarat pentru AFP un manifstant în vârstă de 25 de ani, care s-a prezentat drept Mars. "Dacă nu ieşim în stradă, viitorul nostru, viitoarea noastră generaţie se va confrunta cu şi mai multă reprimare", a subliniat el.
Însă principala manifestaţie din weekend este aşteptată duminică, un adevărat test al hotărârii activiştilor în favoarea emocraţiei şi a autorităţilor de la Beijing.
În cealaltă parte a portului, susţinători ai Beijingului s-au reunit în număr mare, într-un parc în care mai mulţi oratori denunţau violenţa manifestanţilor în favoarea democraţiei, în timp ce erau difuzate înregistrări video pe un ecran uriaş, de la ciocniri recente cu poliţia, transmite aceiaşi sursă.
"Actele lor nu sunt umane, ei (manifestanţii în favoarea democraţiei) au devenit toţi nişte monştri", deplânge Irene Man, o pensionară în vârstă de 60 de ani, care susţine Guvernul. "Acestea sunt revolte, fără motiv, fără gândire".
Marea adunare în favoarea democraţiei, aşteptată duminică, se vrea "raţională, neviolentă", la apelul Frontului Civil al Drepturilor Omului, o organizaţie non-violentă aflată la originea unor manifestaţii-record în iunie şi iulie, la care au luat parte sute de mii de oameni.
Poliţia şi-a dat unda verde adunării, într-un mare parc pe Insula Hong Kong, însă a interzis manifestanţilor să defileze pe stradă. Acest tip de interdicţie a fost ignorat aproape sistematic de către manifestanţi în ultimele săptămâni, conducând la ciocniri cu forţele de ordine.
Autorităţile justifică aceste interdicţii prin violenţe tot mai frecvente în coloane, în contextul în care manifestanţi atacă comisariate, conform AFP.
Apărută în iunie prin respingerea unei controversate legi locale ce aurtoriza extrădările către China, mobilizarea şi-a extins apoi revendicările şi cere sufragiu universal, pe fondul unor temeri cu privire la un amestec tot mai mare al Beijingului în fosta colonia britanică.