Marcel Ciolacu: "Cererea de plată numărul 3 va fi aprobată doar parţial, din cauza neîndeplinirii unor jaloane prevăzute în PNRR"

Neîndeplinirea jaloanelor din PNRR aferentă reducerii pragului privind taxarea microîntreprinderilor (jalonul 206), guvernanţa corporativă (jalonul 207) şi nefinalizarea metroului din Cluj Napoca va duce la blocarea unei anumite sume din cererea de plată numărul 3 pentru o perioadă de 6-8 luni, a declarat ieri prim-ministrul Marcel Ciolacu, după întâlnirea pe care a avut-o la Bruxelles, cu Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene.

Marcel Ciolacu a precizat: "Noi am avut de îndeplinit 76 de jaloane la cererea de plata numărul 3. Din ele au mai rămas în discuţie cu Comisia Europeană 4 jaloane. Din punctul de vedere al oficialilor de la Bruxelles mai avem două jaloane - reformarea RAAPPS, unde Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Secretariatul General al Guvernului au închis recent jalonul, dar şi numirea conducerii Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor din Întreprinderile Publice (AMEPIP). Când vom încheia procedura la AMEPIP, atunci se va considera închis jalonul respectiv. (...) La mai multe companii din energie, cei de la Comisia Europeană au constatat mai multe incompatibilităţi sau ne-au arătat anumite cutume care ţin de aderarea României la OCDE. De exemplu, Comisia consideră că un secretar de stat nu e îndreptăţit să aplice pentru a fi membru într-un Consiliu de Administraţie la o astfel de companie. De aceea, Guvernul trebuie să facă o modificare legislativă în acest sens, deoarece în acest moment legea permite o astfel de candidatură. Eu sunt de acord cu modificarea cerută de Comisie. De aceea, până la îndeplinirea jaloanelor sunt ferm convins că o anumită sumă din cererea de plată numărul 3 va fi reţinută pentru o perioadă de 6-8 luni. Pentru reaprobarea procedurii printr-o altă lege privind numirea unor consilii de administraţie este nevoie de 6-8 luni. Îmi doresc să fie o sumă cât mai mică din cei 2,1 miliarde euro solicitaţi prin cererea de plată numărul 3".

Şeful Guvernului a mai spus că mai avem de îndeplinit şi jalonul 206 şi de ţinut sub control deficitul bugetar, aspecte pe care ministrul finanţelor, Marcel Boloş le-a discutat ieri cu experţii Comisiei Europene. În privinţa jalonului 206, premierul a afirmat că e îndeplinit în proporţie de 90% şi că singura temă rămasă în discuţie este reducerea plafonului privind impozitarea microîntreprinderilor.

Marcel Ciolacu a precizat: "În funcţie de calculele Comisiei Europene se impune o decizie politică în interiorul coaliţiei de guvernare privind îndeplinirea acestui jalon acum sau proiectarea îndeplinirii lui în timp odată cu jalonul 207 privind reforma fiscală ori dacă ne asumăm politic să nu îndeplinim jalonul, să nu modificăm pragul de impozitare la microîntreprinderi şi astfel să renunţăm la o sumă din cererea de plată numărul 3".

În ceea ce priveşte deficitul bugetar, şeful Guvernului a afirmat că acesta nu va atinge 8% din Produsul Intern Brut la finalul anului 2024 şi că îşi doreşte reintrarea în deficitul de 3% într-o perioadă de 7 ani prin măsuri care să nu includă introducerea de noi taxe şi impozite.

Premierul Ciolacu a declarat: "Din câte îmi amintesc, am avut deficit şi de 9,2% din care doar 1,7% s-a dus pe investiţii, diferenţa a fost pe cheltuieli bugetare, iar personajul respectiv e liber şi dă sfaturi pe reţelele de socializare şi la televizor. Abordarea de acum e diferită faţă de a personajului respectiv, deoarece dezoltarea ţării nu mai e minciună, atât timp cât mergem pe drumuri şi autostrăzi noi, cât timp vedem şantiere. De aceea, nu voi opri investiţiile. Eu nu cred că vom veni cu măsuri de creşteri de taxe. M-am uitat cu ministrul finanţelor luni pe arierate şi avem 175 miliarde lei de colectat. (...) Ne trebuie o reformă fiscală pe termen mediu, vom avea o dezbatere publică în acest sens, iar măsurile vor fi luate în primele şase luni ale anului 2025 pentru a fi aplicate începând cu anul 2026. Dacă a ajuns la aceste arierate de colectare, Ministerul Finanţelor trebuia să ia măsuri, dar nu de urmărire sau să bage oameni în puşcărie. Nu se poate să avem oameni corecţi, care plătesc taxe şi impozite, şi oameni care găsesc întotdeauna portiţe de a nu plăti taxele şi de a face evaziune fiscală. Nu mai putem să trăim aşa: unii să plătească şi alţii nu. Nu pot să cer, să vin cu taxe noi când am 8% din PIB arierate de colectat, 10% din PIB evaziune fiscală şi când avem cel mai mare gap de TVA din UE. De aceea vreau să am o discuţie directă cu mediul de afaceri, iar luni mă voi întâlni cu reprezentanţii patronatelor care şi ei doresc ca toată lumea să plătească taxele şi impozitele".

Tot în privinţa jaloanelor din PNRR, premierul Ciolacu a precizat că Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a solicitat ieri oficialilor Comisiei Europene să flexibilizeze alocarea de 360 milioane euro de la infrastructura feroviară la infrastructura rutieră. Potrivit şefului Guvernului, suma respectivă a fost prinsă în PNRR pentru achiziţia de trenuri pe hidrogen, dar Autoritatea pentru Reformă Feroviară a organizat trei licitaţii la care nu a depus ofertă nicio companie din lume.

Marcel Ciolacu a mai spus că a discutat cu Ursula von der Leyen şi despre portofoliul viitorului comisar european din partea României, fără însă a înainta vreo propunere către Comisia Europeană, deşi îşi doreşte ca postul respectiv să fie ocupat de vicepreşedintele Parlamentului European, social-democratul Victor Negrescu. Premierul a spus că a discutat cu preşedinta von der Leyen despre un portofoliu în zona economică şi despre cel privind extinderea europeană, dar consideră că ultimul este un portofoliu politic şi îşi menţine cerinţa pentru obţinerea unui portofoliul din zona economică.

Referitor la nominalizarea de către Guvern a viitorului comisar european din partea României, Marcel Ciolacu a spus că va discuta în prealabil cu Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, şi cu preşedintele Klaus Iohannis, chiar dacă nominalizarea este strict atributul prim-ministrului.

Marcel Ciolacu a spus: "Cred că, fără să îl supăr pe Victor Negrescu, prioritatea în acest moment este de a avea o negociere foarte bună pentru ca România să obţină un portofoliu cât mai relevant în cadrul Comisiei Europene. (...) Îmi doresc un portofoliu cât mai relevant, pentru că suntem a şasea ţară ca mărime din cadrul UE. (...) În ceea ce priveşte nominalizarea, propunerea mea este vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu, pe care doamna Ursula von der Leyen îl cunoaşte foarte bine".

Şeful Guvernului a menţionat că a discutat cu preşedinta Comisiei Europene şi despre primirea ţării noastre şi cu frontierele terestre în spaţiul Schengen, şi a precizat că speră ca, după alegerile parlamentare din septembrie care vor avea loc în Austria, social-democraţii de acolo să obţină suficiente voturi care să îi propulseze în componenţa noului guvern de la Viena, dat fiind că aceştia nu se opun aderării depline a României în spaţiul de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor.