Marcel Ciolacu: "Vom aloca 4,1% din PIB educaţiei, anul viitor"

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat, ieri, că proiectul de buget întocmit pentru anul viitor prevede o majorare cu 60% a fondurilor alocate Educaţiei Naţionale, care va ajunge astfel la 4,1% din Produsul Intern Brut.

Marcel Ciolacu a precizat: "Am dori ca proiectul de buget să fie pus cât mai repede în transparenţă şi joi să treacă prin şedinţa de Guvern, urmând ca săptămâna viitoare, până în sărbători, să trecem legea prin Parlament, iar dacă va fi vreo sesizare la CCR, să fie termenul între Crăciun şi Anul Nou. Va fi o majorare salarială de 5% pentru tot sistemul bugetar, mai puţin pentru demnitari. Mergem chiar mai mult, fiindcă oricum a crescut PIB-ul, şi alocăm 7,3 % pentru investiţii; este cel mai mare procent pe investiţii din istoria României. Avem un buget iarăşi istoric la educaţie de 4,1% din PIB, deci o mărire de 60% a bugetului pe educaţie. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că avem fonduri europene prinse în PNRR şi în exerciţiul financiar actual de aproape 12 miliarde euro, în acest moment. Sunt cele mai mari investiţii în sistemul de educaţie, în şcoli, în toată infrastructura".

Premierul a menţionat că pentru anul viitor niciun minister nu pierde din valoarea fondurilor alocate pentru anul 2023.

Marcel Ciolacu a spus: "Sunt ministere care au mai puţini bani, cele care au finalizat investiţiile şi au avut banii pentru cofinanţare anul acesta. Scriptic, ca şi procente, este Ministerul Economiei, dar e normal pentru că s-a desfiinţat Ministerul IMM-urilor şi Turismului. Avem o majorare şi la Ministerul Sănătăţi, aproape 26%, la Ministerul transporturilor 30%, este o majorare şi la Casa Naţională de Sănătate - am ajuns la cifra de 12 miliarde de euro la Casa de Sănătate -, dar trebuie să găsim corect cum se cheltuiesc aceşti bani, pentru că eu unul m-am săturat să văd la televizor breaking news-uri că nu există bani de medicamente, că nu s-au plătit spitalele, că nu s-au plătit programele, când noi alocăm 12 miliarde de euro CAS. Vom vedea; trebuie în primul şi în primul rând digitalizare, să ştim foarte bine în timp real unde se cheltuie banii şi cum se gestionează banii".

Şeful Guvernului a mai arătat că anul viitor "cifra de deficit va fi în primul rând cu minim mai puţin 0,5 % faţă de deficitul cu care o să închidem 2023 şi va fi sub 5%".

Despre majorările la pensii, premierul a spus că toate sunt bugetate: "Şi pensiile, cu 13,8%, şi aplicarea legii pensiilor din septembrie. De fapt legea pensiilor se aplică de la 1 ianuarie, dar recalcularea de la1 septembrie. Toate sunt bugetate nu este o problemă, vom închide cu un deficit sub 5%".

Marcel Ciolacu a afirmat că anul viitor va creşte şi valoarea salariului minim pe economie, fără să avanseze vreun procent în acest sens, dar a arătat că respectiva creştere salarială precum şi data de la care va interveni ea vor fi discutate şi stabilite de comun acord cu partenerii sociali până la 31 decembrie 2023. În acest moment, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este acum de 3.300 lei lunar, valoare stabilită de Guvern începând cu 1 octombrie 2023.

În ceea ce priveşte fondurile europene, premierul a menţionat că la finalul acestei săptămâni Guvernul va depune la Comisia Europeană cererea de plată numărul 3 pentru sumele alocate prin PNRR.

Şeful Guvernului a precizat: "Cererea de plată numărul 3 se va depune vineri către ministrul de la fondurile europene. Normal că pe urmă vom intra în procedura de negociere pe fiecare jalon. Probleme mai substanţiale la cererea de plată 3 sunt la jalonul 206, la microîntreprinderi, dar vom discuta, vom negocia, vom vedea ce măsuri se iau la acum la buget, în ordonanţa «trenuleţ», cum se spune şi în presă şi în politică, şi sper ca negocierile să le continuăm pe urmă".

Marcel Ciolacu a ţinut să risipească şi zvonurile privind majorarea contribuţiei pentru Pilonul 2 de pensii, majorare ce constituie jalon în PNRR.

Premierul a spus: "Ne-am asumat un jalon şi de asta eu câteodată sunt supărat pentru că cineva doreşte întotdeauna să creeze nişte ştiri false. Dacă eu nu aş mări Pilonul 2, cum şi-a asumat statul român prin jalon, şi şi-a asumat această coaliţie...; când domnul prim-ministru era Nicolae Ciucă, ne-am asumat această creştere. Este jalon prins în PNRR, dacă eu nu îndeplinesc acest jalon, atunci Comisia Europeană vine şi ne opreşte aceşti bani. (...) Eu am un jalon pe care mi l-am asumat, împreună cu domnul Nicolae Ciucă. Eu cu domnul Nicolae Ciucă n-am discutat vreodată să nu îndeplinim un anumit jalon. Mai mult, nu poţi să păcăleşti Comisia, să treci un jalon şi peste două luni să te răzgândeşti, să amâni jalonul sau să-l schimbi pentru că, din moment ce facem acest lucru, Comisia va opri banii pentru acea reformă şi presupun că nu ne dorim acest lucru".

În ceea ce priveşte proiectul de buget pentru anul viitor, liderii PNL - partenerul de coaliţie al PSD - au afirmat că sunt mulţumiţi de faptul că bugetul Educaţiei pe 2024 va avea o "majorare substanţială" de aproximativ 61%, fiind asigurate astfel fondurile necesare şi pentru majorarea salariilor personalului didactic şi nedidactic.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a arătat că Ministerul Dezvoltării va avea anul viitor o alocare mai mare cu 60% comparativ cu 2023, dar a precizat că acesta va include finanţarea "lucrărilor care sunt deja demarate şi sunt contracte semnate", mai ales pe PNRR şi pe programul Anghel Saligny.

În legătură cu situaţia Pilonului 2 de pensii, Nicolae Ciucă a spus că nu va exista nicio modificare, cu excepţia creşterii procentului alocat asumate prin PNRR, creştere ce va interveni la 1 ianuarie 2024.