• Interviu cu Hans Jäckel, economistul şef al DZ Bank
• Eurobondurile nu sunt o soluţie, în acest moment
Reporter: Care ar fi, în opinia dumneavoastră, provocările viitoare pentru sectorul bancar, având în vedere criza datoriilor din Zona Euro?
Hans Jäckel: Sectorul bancar este în bucluc. Băncile au făcut multe lucruri care au contribuit la crearea problemelor în loc să ajute la rezolvarea lor. Însă reacţia din partea reglementatorilor este de asemenea exagerată. În acest moment, asistăm la o inundaţie de reglementări care vine peste bănci din toate părţile, care este necoordonată şi care, probabil, va slăbi băncile şi le va îngreuna munca în curăţarea balanţelor şi în a contribui la finanţarea creşterii economice. Valul de reglementări este marea ameninţare pentru următorii zece ani. Băncile vor să îşi cureţe balanţele şi vor să scape de activele riscante, însă asta devine din ce în ce mai dificil pentru că sunt strangulate de reguli.
Reporter: Cât de expuse sunt băncile germane pe Grecia?
Hans Jäckel: În total, expunerea băncilor (n.r. germane) pe Grecia este cam la acelaşi nivel de magnitudine ca aceea a băncilor franceze. Dacă vorbim de alte probleme, cred că există diferenţe semnificative. Germania este mai expusă pe datoria Spaniei, iar Franţa pe cea a Italiei. Însă în ceea ce priveşte Grecia, este cam la fel. Însă asta nu este o problemă mare, deoarece dacă vorbim despre un "haircut" (n.r. ştergerea unei părţi) de circa 50%, nu cred că vreuna din băncile implicate ar fi nepregătită pentru un asemenea scenariu.
Reporter: Sunt eurobondurile o soluţie pentru criza datoriilor?
Hans Jäckel: În acest moment, nu. Problema cu eurobondurile este cine le va garanta, iar agenţiile de rating deja au dat de înţeles că dacă toa-te ţările Euro, inclusiv Grecia, Portugalia, Irlanda, vor susţine eurobondurile ca ultim soluţie, nu au de ales decât să le clasifice la categoria "junk". În momentul în care una din părţile care susţin aceste titluri nu are rating triplu A (n.r. cel mai înalt nivel), trebuie să le acorde calificativul ţării codaşe. Aşa că va trebui găsită o nouă soluţie, în care numai câteva dintre aceste ţări să formeze un fel de entitate legală, care apoi să emită eurobondurile. Cred că, din punct de vedere politic, încă nu suntem pregătiţi pentru asta. În ţările creditoare, există sentimentul general că, dacă dăm mai mulţi bani ţărilor care au nevoie de finanţare, aceştia trebuie utilizaţi într-adevăr pentru găsirea unei soluţii, iar crearea eurobondurilor nu ar însemna decât apariţia unei noi surse de finanţare şi nu ar contribui cu nimic la rezolvarea problemelor din acele ţări. În viitor, când va exista un fel de sistem de susţinere reciprocă cu reguli, cu sancţiuni şi supraveghere, atunci un tip de euroobligaţiune ar putea exista.
Să turnăm bani, fără să existe nişte limite în ceea ce priveşte utilizarea lor, nu este o soluţie. Pe termen lung, ţările nu vor mai putea avea controlul deplin al bugetelor lor, vor trebui să accepte o anumit supraveghere şi un anumit control.
Reporter: Cum vedeţi viitorul Zonei Euro?
Hans Jäckel: Există o probabili-tate mare ca datoria Grecia să fie restructurată în viitorul apropiat, dar nu vom asista la falimentul său şi nici o altă ţară nu se va confrunta cu falimentul. În cazul unor atacuri viitoare asupra unor ţări mici, precum Portugalia sau Irlanda, am încredere că centurile de siguranţă din jurul aces-tor ţări vor fi strânse şi mai tare, că politicienii vor face clar faptul că restructurarea Greciei este ultima concesie şi că, ulterior, nu vor fi permise alte atacuri speculative asupra datoriilor guvernamentale în ţările din Zona Euro.
Reporter: La ce scenariu să ne aşteptăm pentru Grecia?
Hans Jäckel: Ieşirea Greciei din Zona Euro şi posibil din Uniunea Europeană nu este o opţiune deoarece are consecinţe indezirabile, atât pentru greci, cât şi pentru germani. Nu ar fi o soluţie mai ieftină decât ceea ce facem în prezent. Singura alternativă realistă este restructurarea Greciei, cu un "haircut", de 50%, să spunem.
Reporter: De ce nu ar fi o soluţie mai ieftină?
Hans Jäckel: Cred că majoritatea oamenilor care cred că este posibilă ieşirea Greciei din Zona Euro şi din Uniune nu s-au gândit cu adevărat la consecinţe. Din punct de vedere moral, este de înţeles că germanii nu mai vor să plătească, însă consecinţele unei ieşiri necontrolate a Greciei din Euro ar fi un dezastru pentru economia greacă, iar restul Europei va trebui să susţină Grecia, iar asta nu ar fi neapărat mai ieftin decât să le acordăm susţinerea corespunzătoare în cadrul unei restructurări în acest moment.
Reporter: Ce aşteptări aveţi pentru evoluţia monedei europene, pe viitor?
Hans Jäckel: De la început euro a fost o monedă foarte puternică faţă de restul lumii, faţă de alte monede, şi a fost foarte puternică faţă de puterea de cumpărare. Aşa că, atâta timp cât euro rămâne aproape de 1,40 dolari sau chiar 1,20 şi atâta timp cât inflaţia rămâne în zona a 2-3-4 la sută, euro va fi o monedă puternică şi nu trebuie să vă temeţi că se va prăbuşi. Desigur, nu pot să exclud eventualitatea unei întâmplări care să ne arunce în dezastru, însă înainte ca euro să cadă, ar trebui să vedem un declin în valoarea externă, o creştere puternică a inflaţiei, iar eu nu prevăd ca vreunul din aceste lucruri să se întâmple în următorii cinci ani. După aceea, nimeni nu poate spune.
Reporter: Merită ca o ţară să fie în Zona Euro?
Hans Jäckel: Ţările care au intrat mai târziu în Zona Euro care au o poziţie fiscală puternică şi finanţe solide nu sunt în pericol în acest moment. Aşa că dacă noii candidaţi prezintă cifre bune şi politici de stabilitate credibile nu văd niciun risc pentru ele. Problema în trecut a fost că Euro şi UE au acceptat unele ţări care nu au îndeplinit cu adevărat criteriile. Italia este cel mai rău caz. Italia nu ar fi trebuit să fie admisă pentru că nu a îndeplinit condiţiile, iar despre Grecia ştim, acum, privind în urmă, că şi-a falsificat cifrele, aşa că pieţele nu prea au încredere în acest moment, însă dacă ţara dumneavoas-tră este în ordine, cred că nu există nici un pericol în a fi în Zona Euro.