MAREA BRITANIE A DECLANŞAT IEŞIREA DIN UE Antonio Tajani: "Brexitul fără un acord va fi un dezastru pentru toată lumea"

Actualizare 16:50 Luxemburgul vrea să găzduiască Autoritatea Bancară Europeană, după Brexit

Luxemburgul vrea să găzduiască Autoritatea Bancară Europeană (EBA), al cărei sediul va trebui mutat din Londra după ce Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană, a declarat joi un purtător de cuvânt al ducatului, relatează Le Figaro.

Premierul luxemburghez Xavier Bettel a adresat o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, în care solicită ca EBA să aibă sediul în ţara sa, în baza unui acord convenit în 1965 de statele membre, a arătat purtătorul de cuvânt, conform News.ro.

În urma deciziei Marii Britanii de a părăsi UE, mai multe oraşe europene importante concurează pentru atragerea unor instituţii europene sau bănci mari care în prezent îşi coordonează activităţile din spaţiul comunitar de la Londra.

Între aceste oraşe se numără Frankfurt, Dublin, Paris, Milano şi Madrid.

Capitala franceză, unde se află sediul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), speră la rândul ei să înlocuiască Londra ca gazdă a Autorităţii Bancare Europene (EBA).

(A.C.)

---------

Actualizare 16:15 Cameron insistă că a avut "dreptate" când a convocat un referendum privind apartenenţa ţării sale la UE

Fostul premier britanic David Cameron insistă că a avut "dreptate" când a convocat un referendum privind apartenenţa ţării sale la UE, în condiţiile în care Marea Britanie a fost întotdeauna un membru "reticent şi incert", relatează The Telegraph.

"Consider că a fost corect să organizez un referendum, pentru că această chestiune otrăvea politica britanică de ani de zile. Referendumul fusese promis şi nu fusese realizat", a spus el la un eveniment organizat în Ucraina.

"Am făcut o promisiune să organizez un referendum, cred că a fost lucrul potrivit de făcut", a adăugat el.

Cameron a subliniat că este "corect" ca Theresa May să pună în aplicare "voinţa poporului".

Fostul premier a adăugat, citat de News.ro: "Eram în UE din motive de utilitate, mai degrabă decât de emoţie", a insistat el. "Eram pentru comerţ, eram pentru cooperare şi am crezut că era corect să rămânem pentru că voiam mai mult comerţ, mai multă cooperare", a explicat fostul premier. "Cu toate acestea, cealaltă tabără (...) a câştigat un vot şi trebuie să mergem înainte cu Brexit".

După ce May a invocat oficial miercuri Articolul 50, Cameron şi-a exprimat speranţa că Marea Britanie va continua să coopereze cu UE în chestiuni legate de securitate.

El a evocat alte forme de cooperare "pentru a recunoaşte că, deşi ieşim din Uniunea Europeană, nu părăsim Europa, nu renunţăm la valorile europene".

Declaraţia a venit în condiţiile în care Londra este acuzată că a încercat să condiţioneze cooperarea în domeniul securităţii de un acord comercial cu UE.

(A.C.)

----------

Actualizare 14:34 Ziarele europene prevăd discuţii dificile

Ziarele europene au marcat demararea oficială a ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE) cu un mixt de regret, nelămurire şi predicţii despre faptul că în următorii doi ani negocierile ar putea să devină periculoase, mai ales dacă ţara va recurge la "şantajare" privin cooperarea în domeniul securităţii, potrivit The Guardian.

În Franţa, Le Monde a scris că scrisoarea trimisă de Theresa May - prin care Londra a invocat Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, pentru ieşirea din blocul comunitar - nu a reprezentat un start bun: "a alternat de la concesii şi ameninţări", cerând stabilirea unei relaţii speciale viitoare şi, în acelaşi timp, ameninţând cu o reducere privind cooperarea în apărare şi securitate, dacă nu o vor primi pe prima.

"În loc să răspundă aşteptărilor celor 27 de state ale UE prin informarea lor asupra intenţiilor privind divorţul cerut, prim-ministrul britanic a accentuat... un nou «parteneriat profund şi special», pe care Europa nu doreşte să îl discute până când nu vor fi stabilite taxa de părăsire a Uniunii şi detaliile", a scris Le Monde.

În ceea ce priveşte Marea Britanice, acel parteneriat trebuie să acopere nu doar relaţiile economice, ci şi securitatea continentului, a mai notat ziarul francez. "Ce surpriză... Acesta este un şantaj făţiş: dacă nu va deschideţi singura piaţă produselor noastre, Marea Britanie va înceta cooperarea anti-teroristă".

Publicaţia germană Die Welt susţine că urmările Brexitului ar putea rămâne necunoscute mai mulţi ani şi, probabil, se va dovedi că acesta se situează undeva între "apocalipsă şi ţara minunilor". Totuşi, jurnaliştii avertizează că "maratonul de doi ani" este "cea mai dură cursă a Marii Britanii de la Al Doilea Război Mondial".

Die Welt a identificat patru bariere care pot face ca tot procesul să "colapseze într-o fază timpurie": banii, drepturile cetăţenilor UE şi Marii Britanii, rolul Curţii europene de justiţie şi problema cooperării în domeniul securităţii.

În luna ianuarie a acestui an, Theresa May susţinea că îşi doreşte "o mai bună cooperare în domeniul securităţii" şi nu una mai slabă.

Ziarul olandez NRC a scris că, în ciuda asigurărilor date de May, ea va fi împiedicată în discuţiile viitoare de "fanatismul susţinătorilor Brexitului", de opoziţia Scoţiei şi de faptul că votanţii Brexitului vor realiza că desprinderea de UE "înseamnă pierderea controlului şi nu recuperarea lui".

Şi NRC susţine că scrisoarea lui May conţine ameninţări, însă se întreabă cât va cântări: "O Europă nesigură devine rapid o ameninţare pentru ţara de dincolo de Canal (Mânecii, n.r.)".

El Pais a titrat: "Timpul pentru poezie a trecut, acum este rândul prozei dure".

Ambasadorul Marii Britanii la UE, Sir Tim Barrow, i-a înmânat miercuri preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, scrisoarea prin care Londra a invocat Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, acest fapt marcând declanşarea negocierilor. Marea Britanie şi blocul comunitar se află acum "pe un teritoriu necunoscut". "Este un proiect colosal, fără precedent", a notat El Pais.

"În principiu, priorităţile sunt stoparea liberei circulaţii a oamenilor între Marea Britanie şi UE şi predarea conducerii Curţii europene de justiţie. May recunoaşte şi acceptă că aceste două cerinţe presupun ieşirea de pe piaţa comună", a mai scris ziarul spaniol.

El Pais s-a arătat încurajat, totuşi, de "limbajul mai blând" folosit de partea britanică - de la "mai bine nicio înţelegere, decât o învoială proastă" la "trebuie să minimizăm, pe cât posibil, neliniştile de ambele părţi".

Cotidianul avertizează că reacţia dură a "principalelor două ţări principale din Uniunea Europeană", Germania şi Franţa, care au respins imediat una dintre cererile-cheie ale lui May, sugerează că negocierile vor fi "dure şi complexe".

(A.C.)

----------

Actualizare 13:49 Analiză: Europa se grăbeşte să ofere un înlocuitor al City of London, după Brexit

Londra nu mai poate fi capitala financiară a Europei după materializarea Brexit, ceea ce a determinat mai multe oraşe importante de pe continent să se înscrie într-o cursă de înlocuire a emblematicului City, relatează DPA.

După drama iniţială, mai multe capitale europene au început să aprecieze că divorţul care este pe cale să se producă între Marea Britanie şi Uniunea Europeană este o oportunitate de a prelua rolul jucat până acum de City of London, centrul financiar din capitala britanică, transmite News.ro.

Activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona este văzut ca un moment fără întoarcere care va priva în mod inevitabil Londra de rolul de capitală financiară a Europei.

Băncile au nevoie din punct de vedere legal ca birourile lor să fie într-un stat al UE pentru a putea oferi servicii în cadrul blocului comunitar şi sunt multe candidate care pot oferi acest lucru.

Ca şi cum ar candida pentru găzduirea Olimpiadei, oraşele Frankfurt, Dublin, Paris, Milano şi Madrid îşi prezintă calităţile care le-ar putea conferi un avantaj în faţa rivalelor lor.

Frankfurt pare să fie în frunte. Acolo se află deja sediul Băncii Centrale Europene şi mai multe instituţii majore de supraveghere, inclusiv Autoritatea Europeană a Asigurărilor.

BCE nu este singurul magnet. Există un număr mare de profesionişti, o infrastructură bună, proprietăţi imobiliare disponibile la preţuri competitive şi faptul că Frankfurtul este în Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene.

Frankfurtul este prezent deja pe scena internaţională datorită densităţii mari de instituţii financiare. Până la sfârşitul lui 2015, aproape 200 de bănci, dintre care 80% nu sunt germane, aveau birouri la Frankfurt. Industria bancară are 62.500 de angajaţi în oraşul din vestul Germaniei.

Dublinul are la rândul său şanse bune. Nu este un secret că multe companii financiare americane preferă capitala irlandeză din motive de limbă. Alte avantaje sunt dobânzile scăzute şi un sistem juridic foarte asemănător cu cel britanic.

Experţii notează că, după Brexit, banca britanică Barclays vrea să transforme subsidiara din Dublin în principalul său birou din UE. Citigroup vrea la rândul ei să îşi transfere sediul diviziei europene de private banking la Dublin, în timp ce Wells Fargo îşi administrează deja afacerile din capitala irlandeză.

În speranţa că nu va rămâne în urmă, Parisul, în special centrul financiar La Defence, îşi promovează de mult timp atractivitatea în faţa bancherilor care caută o nouă bază europeană.

Oraşul de pe Sena vrea să construiască şapte noi zgârie nori care este posibil să contribuie la depăşirea deficitului de spaţii de birouri. Autorităţile locale au sugerat că vor să extindă actualele facilităţi fiscale pentru angajaţii străini.

Capitala franceză, unde se află sediul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), speră să înlocuiască Londra ca gazdă a Autorităţii Bancare Europene (EBA).

Parisul are însă o mare slăbiciune, fiscalizarea salariilor, respectiv sistemul fiscal în general, a arătat Didier Le Menestrel, director al companiei de management al investiţiilor La Financiere de l'Echiquier.

"Fiscalizarea forţei de muncă şi sistemul fiscal în general sunt o frână puternică când vine vorba despre transferarea pieţei londoneze la Paris", a declarat Le Menestrel publicaţiei Les Echos.

Un alt factor negativ este politica, din cauza ascensiunii Fontului Naţional, formaţiune de extremă dreapta condusă de Marine Le Pen, care susţine renunţarea la euro.

Italia consideră că Milano este un candidat valoros la înlocuirea Londrei. Capitala regiunii Lombardia, unde se află bursa italiană, îşi laudă infrastructura şi capitalul uman.

La Milano se mai află şi sediile celor mai importante companii italiene. Cu toate acestea, Italia nu este foarte atractivă pentru investitorii străini, iar sectorul bancar rămâne o povară pentru economia ţării.

Chiar dacă nu este un candidat major, Madridul vrea să găzduiască noul City al Europei, post-Brexit. Capitala spaniolă are unele avantaje, inclusiv o piaţă imobiliară competitivă, taxe mici, o infrastructură bună, legături strategice cu America Latină şi Africa de Nord, profesionişti calificaţi şi o vreme plăcută.

Există şi câţiva factori negativi, inclusiv limba şi lipsa de relevanţă a ţării ca centru financiar, comparativ cu alte opţiuni.

Ministrul de Finanţe spaniol Luis de Guindos a recunoscut că ţara are probleme la atragerea inveastiţiilor, din cauza evaluării date de agenţiile de rating, care se află în prezent la nivelul BB+.

În urmă cu patru ani, băncile spaniole au fost salvate cu fonduri de la Bruxelles. Totuşi, Spania are două bănci de importanţă majoră, Santander şi BBVA, şi încearcă să atragă bănci americane mari care se află în prezent la Londra, precum Goldman Sachs, Citi, JP Morgan şi Morgan Stanley.

(M.I.)

----------

Actualizare 11:53 Marea Britanie prezintă detalii ale legii "marii abrogări", care va înlocui legile UE după Brexit

Guvernul Marii Britanii se pregăteşte să publice joi detalii ale legii "marii abrogări", care vor demonsta cum plănuiesc guvernanţii să scoată normele, regulamentele şi legile europene din legislaţia Regatului Unit după Brexit. De asemenea, miniştrii britanici au promis o tranziţie stabilă în care legislaţia va pune capăt supremaţiei judecătorilor de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, relatează BBC News.

"Marea Abrogare" va include mii de legi europene în legislaţia Marii Britanii.

De asemenea, publicarea acestor detalii vine la doar o zi după declanşarea procesului formal de retragere a ţării din Uniunea Europeană.

Premierul May a declarat că invocarea articolului 50 "reprezintă un moment istoric şi nu există nicio cale de întoarcere". De asemenea, aceasta a avertizat că eşecul obţinerii unui acord va slăbi lupta comună de combatere a infracţiunilor şi terorismului, dar această ameninţare nu a fost primită bine de ţările UE.

Negociatorul PE, Guy Verhofstadt, a spus că nu va accepta nicio încercare de a negocia comerţul pe baza securităţii, scrie News.ro.

"Încerc să fiu un gentleman, deci nu utilizez şi nici nu mă gândesc la cuvântul şantaj atunci când vorbesc cu o femeie", a precizat Verhofstadt.

Parlamentul de la Londra va putea să amendeze, abroge sau îmbunătăţească legile, după ce acestea sunt transpuse în legislaţia bitanică prin "Marea Abrogare".

Însă, unii miniştri ar putea să aibă puterea de a schimba legi fără aprobarea Parlamentului.

Legea "Marii Abrogări" va face Marea Britanie o naţiune "independentă şi suverană", după cum a spus în repetate rânduri premierul Theresa May.

Aceasta va abroga în principal Legea Comunităţilor Europene, care spune că legislaţia UE este superioară celei din Marea Britanie şi va asigura retragerea din jurisdicţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

Legea "Marii Abrogări" va intra în vigoare a doua zi după finalizarea procesului de Brexit.

(A.I.)

---

Actualizare 10:50 Ministrul britanic al Finanţelor se va întâlni cu omologul său german la o zi după declanşarea Brexitului

Ministrul Finanţelor, Philip Hammond, se va întâni cu omologul său german Wolfgang Schaeuble, la Berlin, la o zi după ce executivul britanic a declanşat procesul formal de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, scrie Reuters.

Hammond şi-a exprimat anterior interesul pentru renegocierea unui acord vamal, după retragerea britanicilor din uniunea vamală a UE.

"Atât UE, cât şi Marea Britanie vor începe aceste negocieri cu gândul de a-şi proteja propriile interese. Dar nu este în interesul nimănui de pe continent să vadă cozi de tiruri... Nu este nici în interesul fermierilor francezi care produc bunuri proaspete, ca să existe cozi de camioane", a declarat ministrul de la Londra.

Hammond şi-a exprimat încrederea că nu se va ajunge la un rezultat care este rău pentru toată lumea, precizează News.ro.

Între timp, cancelarul german şi-a exprimat speranţa Marea Britanie va rămâne un partener apropiat al Uniunii Europene.

(A.I.)

---

Actualizare 10:25 David Davis: Marea Britanie nu se aşteaptă să plătească 50 miliarde de lire UE ca parte a acordului de Brexit

Ministrul Brexitului, David Davis, a declarat joi dimineaţă că britanicii nu se aşteaptă să plătească în realitate 50 miliarde de lire Uniunii Europene ca parte a procesului de Brexit, subliniind era în care Londra trimitea sume uriaşe de bani la Bruxelles a apus, transmite Reuters.

Presa britanică a dezvăluit că Regatul Unit ar putea să plătească între 50 şi 60 miliarde de lire pentru a respecta angajamentele bugetare care există în acest moment în Uniunea Europeană.

În cadrul unei emisiuni a postului TV ITV, David Davis a afirmat: "Noi nu am avut nicio cerere de acest fel din partea Comisiei. Dar poziţia noastră este una simplă cu privire la această problemă, ne vom respecta obligaţiile, suntem o ţară care respectă legea. Ne vom îndeplini responsabilităţile, dar nu ne aşteptăm la aşa ceva".

(A.I.)

---

Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a sugerat, ieri, că Parlamentul European va bloca orice acord pentru Brexit care nu garantează drepturile cetăţenilor europeni din Marea Britanie şi a pledat pentru negocieri corecte şi transparente.

"A nu ajunge la un acord privind drepturile cetăţenilor înseamnă a nu ajunge deloc la un acord", a subliniat Tajani, adăugând: "Prioritatea Parlamentului European este să păzească interesele cetăţenilor. În acest scop, trebuie să asigurăm o retragere ordonată, prin negocieri de succes, des-făşurate cu bună credinţă, fairplay şi transparenţă totală. O ieşire ordonată este o cerere absolută şi o precondiţie pentru orice parteneriat viitorul UE-Marea Britanie. Acest lucru nu este negociabil".

Preşedintele Parlamentului European a insistat şi asupra faptului că Marea Britanie va trebui să îşi respecte angajamentele financiare. "Marii Britanii nu i se va cere să plătească nimic la care să nu se fi angajat", a menţionat oficialul european.

Tajani a avertizat că ieşirea fără un acord va fi "un dezastru pentru toată lumea, dar mai ales pentru Marea Britanie". El a precizat că UE nu îşi doreşte acest lucru, dar este pregătită şi pentru un astfel de scenariu.

"Trebuie să fie clar că a fi membru nu poate fi acelaşi lucru cu a nu fi membru", a atras atenţia Tajani, care a subliniat, însă, că Marea Britanie "iese din Uniunea Europeană, nu din Europa", cu ale cărei ţări împărtăşeşte valori comune şi cu care înfruntă provocări comune, inclusiv în domeniul securităţii.

Premierul britanic Theresa May a declanşat, ieri, procedura de ieşire a ţării sale din Uniunea Europeană (Brexit), anunţând că scrisoarea oficială în acest sens a fost transmisă preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk.

"Din acest moment, Regatul Unit părăseşte Uniunea Europeană", a declarat, într-un discurs susţinut în Camera Comunelor, Theresa May, precizând că este vorba despre "un moment istoric" şi nu poate exista cale de întoarcere pentru Marea Britanie. Theresa May a subliniat: "În conformitate cu dorinţa poporului, Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană. Acesta este un moment istoric, după care nu mai există cale de întoarcere. Aceasta este şansa pentru a construi un viitor mai bun".

Premierul de la Londra vrea ca Marea Britanie să devină "mai puternică şi mai deschisă ca niciodată" după Brexit, atrăgând atenţia că ţara sa părăseşte Uniunea Europeană, nu Europa. Astfel, după retragerea din UE, britanicii vor continua să colaboreze cu europenii în probleme care ţin de securitate şi apărare.

Theresa May vrea un parteneriat "nou, special şi profund cu Uniunea Europeană", dar recunoaşte că vor exista consecinţe ale ieşirii din UE.

"Acum, după ce a fost luată decizia de a părăsi UE, noi trebuie să rămânem împreună. Acum este timpul să strângem rândurile şi să fim uniţi în această cameră a Parlamentului, dar şi în această ţară pentru a ne asigura că lucrăm pentru cel mai bun acord de Brexit cu putinţă pentru Marea Britanie şi pentru cel mai bun viitor posibil pentru noi toţi", a fost mesajul transmis de premierul May în ţara care continuă să fie dezbinată de rezultatul referendumului din 23 iunie 2016, care a decis Brexitul.

Guvernul de la Londra a publicat, ieri, scrisoarea oficială care stipulează că Regatul Unit va lansa negocierile pentru ieşirea din UE. "Notific Consiliul European, în conformitate cu Articolul 50 al Tratatului Uniunii Europene, intenţia Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană", arată documentul.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a confirmat că Marea Britanie l-a notificat oficial în legătură cu invocarea Articolului 50. Consiliul European şi-a exprimat regretul că Marea Britanie va ieşi din UE, dar a dat asigurări că Europa este pregătită pentru procesul pe care trebuie să îl urmeze.

În termen de 48 de ore de la declanşarea Brexit, Consiliul European va transmite scrisoarea tuturor statelor membre şi va lansa propuneri pentru liniile de negociere.

"Prioritatea noastră va fi să minimalizăm incertitudinea provocată de decizia Marii Britanii pentru cetăţenii noştri, companii şi statele membre. În consecinţă, vom începe prin a ne concentra pe toate aranjamentele-cheie pentru o retragere ordonată", a subliniat Consiliul.

În următoarele săptămâni, experţi din celelalte 27 de state membre vor analiza liniile de negociere, ca să le perfecţioneze până la summitul din 29 aprilie, care va da startul discuţiilor.

După doi ani de negocieri, acordul de Brexit va trebui aprobat de majoritatea calificată a statelor membre.

• Lira creşte faţă de euro

Lira sterlină s-a apreciat ieri, în raport cu moneda unică europeană, după ce guvernul Marii Britanii a activat procedura de Brexit. Lira a crescut cu 0,2%, la 1,1539 euro, însă faţă de moneda americană a consemnat o uşoară scădere: -0,4%, la 1,2407 dolari.