Banca centrală americană, Federal Reserve (Fed), a decis ieri să reducă dobânda de referinţă cu jumătate de punct procentual, la un interval de 1-1,25%, măsura fiind una de urgenţă, generată de temerile legate de consecinţele răspândirii epidemiei de coronavirus asupra economiei.
Fed nu a mai tăiat dobânda cu 0,50 de puncte procentuale din decembrie 2008, în perioada crizei financiare, potrivit CNBC.
În urma deciziei, Fed a anunţat: "Epidemia de coronavirus reprezintă un risc în evoluţie la adresa activităţii economice. În lumina acestui risc şi în sprijinul îndeplinirii obiectivelor noastre de stabilitate a preţurilor, am decis astăzi să reducem intervalul ţintă pentru rata fondurilor federale".
În opinia analiştilor, Fed ar putea anunţa tăieri adiţionale de dobândă la reuniunea din 17-18 martie.
Înainte de reducerea de ieri, preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, i-a cerut ieri băncii centrale americane să taie semnificativ dobânzile, afirmând că împrumuturile ce au costuri mari afectează exportatorii şi pun ţara în dezavantaj competitiv, potrivit Reuters.
"Federal Reserve ne obligă să plătim rate ale dobânzilor mai mari decât mulţi alţii, când ar trebui să plătim mai puţin", a spus Trump, adăugând: "Aceste dobânzi sunt dure pentru exportatorii noştri şi pun SUA în dezavantaj competitiv. Ar trebui să fie invers - Fed să diminueze povara şi să reducă semnificativ dobânzile".
Trump a criticat în mai multe rânduri politica monetară a Fed. În luna ianuarie, preşedintele american declara, citat de CNBC, că economia americană ar înregistra un ritm de creştere de aproape 4% dacă nu ar fi afectată de efectul persistent al majorării dobânzilor de către Fed în 2018.
Oficialul de la Casa Albă a subliniat: "Dacă nu ar fi existat o majorare semnificativă a dobânzii, cred că am fi fost aproape de 4%. Şi aş putea vedea încă 5.000 - 10.000 de puncte în plus în indicele Dow Jones Industrial Average al Bursei de la New York. Dar, efectul a fost ucigător când Fed a majorat ratele dobânzilor. A fost chiar o mare greşeală".
În octombrie 2019, Fed a redus dobânda de politică monetară cu 0,25 de puncte procentuale, la un interval cuprins între 1,50% şi 1,75%, după ce creşterea economiei americane a încetinit. Preşedintele Fed, Jerome Powell, a sugerat atunci că nu se aşteaptă la o nouă reducere a dobânzii în cazul în care condiţiile economice nu se vor înrăutăţi neaşteptat.
În 2019, Fed a redus de trei ori costurile de împrumut, cu un total de 0,75 puncte procentuale, pentru a preveni riscurile de încetinire a economiei, ca urmare a tensiunilor comerciale dintre SUA şi China, dar şi a scăderii activităţii economiei mondiale.
Săptămâna aceasta, specialiştii băncii americane de investiţii Goldman Sachs anticipau că Federal Reserve va tăia cu 50 de puncte de bază (0,5 puncte procentuale) dobânda de politică monetară la reuniunea din martie, măsură care va fi urmată de încă două reduceri de câte 25 de puncte de bază fiecare, în aprilie şi iunie.
La finele săptămânii trecute, conducerea Fed spunea că monitorizează atent evoluţiile legate de epidemia de coronavirus, promiţând că va lua măsuri, dacă va fi necesar. Preşedintele Fed, Jerome Powell, declara atunci: "Fundamentele economiei Statelor Unite rămân solide. Cu toate acestea, coronavirusul implică riscuri în evoluţie pentru activităţile economice. Monitorizăm îndeaproape evenimentele şi implicaţiile lor asupra perspectivei economiei. Ne vom folosi de instrumentele de care dispunem şi vom lua măsurile corespunzătoare pentru a susţine economia".
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) preconizează că PIB-ul SUA va creşte cu 1,9% anul acesta, faţă de un avans de 2% estimat în noiembrie. Conform OECD, epidemia de coronavirus va arunca economia mondială în cea mai severă scădere a activităţii de la criza financiară globală. Conform organizaţiei, PIB-ul global ar urma să urce cu doar 2,4% anul acesta, procent care reprezintă cel mai redus nivel din 2009. Anterior (în noiembrie), OECD preconiza un avans al economiei mondiale de 2,9%.
Instituţia financiară se aşteaptă la o redresare a creşterii economiei mondiale în 2021 - la 3,3% -, în cazul în care vârful epidemiei va fi atins în China în primul trimestru din acest an, iar alte epidemii vor putea fi ţinute sub control şi vor fi de intensitate redusă.