MĂSURILE AUTORITĂŢILOR ÎN PANDEMIA DE CORONAVIRUS / ORDONANŢA DE URGENŢĂ URMEAZĂ SĂ FIE APROBATĂ ASTĂZI Ratele consumatorilor şi firmelor, posibil să fie amânate până la finalul anului

Ratele pe care clienţii persoane fizice şi juridice le au de achitat la bănci este posibil să fie amânate până la finalul acestui an, după cum au anunţat, ieri, atât ministrul Finanţelor Publice Florin Cîţu, cât şi pre­şedintele Klaus Iohannis, precizând că măsura este inclusă într-o Ordonanţă de Urgenţă care ar urma să intre astăzi în şedinţa de Guvern.

Klaus Iohannis a menţionat că Executivul este pregătit să aprobe astăzi ordonanţa care permite amânarea plăţii ratelor la bancă, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru firmele din ţară: "La cererea celor care au datorii la bănci, plata ratelor se poate amâna cu până la nouă luni, deci, practic, ratele pot fi amânate până la sfârşitul acestui an. Suntem convinşi că până atunci economia îşi va reveni, oamenii îşi vor reveni şi atunci lucrurile vor intra mult mai uşor într-o normalitate".

Anterior, Florin Cîţu anunţase, într-o postare filmată pe pagina sa de Facebook, că soluţia propusă Băncii Naţionale a României (BNR) de MFP pentru susţinerea clienţilor bancari ia în calcul mai multe elemente. Şeful de la Finanţe a menţionat: "Nu ştim exact cât va dura aceas­tă perioadă, iar cei care doresc să aibă ratele amânate la bancă o pot face până la nouă luni. Este un termen pe care l-am discutat cu BNR. Propunerea mea este de nouă luni şi este agreată de BNR, care are lichiditate, şi de către sistemul bancar. Vom vedea dacă aşa va rămâne ordonanţa, la care lucrăm intens, acum, şi care urmează să intre mâine (n.r. astăzi în şedinţa de Guvern).

Conform ministrului Cîţu, de această măsură vor beneficia toţi cei care solicită să li se amâne plata ratelor: "Am discutat cine să aibă acces la această amânare şi am stabilit să nu discriminăm şi să dăm această posibilitate tuturor celor care vor cere. De asemenea, ne-am pus problema prin ce modalitate ar putea să ceară acest lucru. Prin online, cu o primă etapă prin telefon şi confirmată printr-un email. Vom vedea care va fi varianta finală. Ideea este că nu am uitat de persoanele împrumutate la bănci, atât cele fizice, cât şi cele juridice".

Florin Cîţu a adăugat: "Nu va fi o soluţie doar pentru această perioadă, ne gândim cum să susţinem clienţii şi după cele nouă luni. Aici, discuţia este cu băncile, astfel încât să nu existe o povară pentru clienţi imediat după această perioadă, ci să fie eşalonat creditul pe o perioadă mai lungă, povara urmând să fie suportată pe termen lung".

În opinia lui Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), dacă MFP a propus amânarea ratelor bancare pentru nouă luni, nu înseamnă că astăzi, în dezbaterea OUG, va fi şi acceptată această propunere. Reprezentantul BNR ne-a declarat: "Problema este grea pentru bănci. Dacă vor fi amânate ratele, atunci băncile va trebui să tragă tare pentru obţinerea de profit. Acest lucru înseamnă să dea credite noi şi rămâne de văzut care va fi regimul creditelor noi. Ne aşteptăm şi la alte decizii, în funcţie de realitate şi durata stabilită de Guvern pentru amânarea ratelor. Vor trebui alimentate populaţia şi întreprinderile cu credite noi. BNR a anunţat că deciziile vor veni în valuri, iar şedinţele BNR se vor desfăşura de câte ori este nevoie".

Potrivit lui Adrian Vasilescu, măsurile trebuie luate şi pentru apărarea băncilor: "Este important că nu va mai fi nevoie de provizioane, dar activitatea din bănci trebuie organizată cu faţa la profit".

• CREDERE: "Faptul că băncile nu trebuie să constituie provizioane pentru creditele restructurate în contextul pandemiei de coronavirus reprezintă un beneficiu indirect pentru consumatori"

Pentru ca băncile să poată amâna plata ratelor, BNR a relaxat cadrul legislativ. Comitetul de Supraveghere al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţă de urgenţă, a clarificat modul în care băncile şi IFN-urile din România trebuie să aplice reglementările în vigoare în contextul pandemiei cu COVID 19. Banca Centrală a anunţat: "BNR va face uz de flexibilităţile cadrului normativ astfel încât persoanele şi companiile cu credite să poată fi ajutate atât de bănci, cât şi de instituţii financiare nebancare în perioada următoare".

Comunicatul NBR arată: "Amânarea la plată (urmare a unei măsuri generale sau prin negocieri directe cu clienţii), determinată de situaţia actuală, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului. În consecinţă, creditul nu trebuie reclasificat, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării.

Astfel, deşi definiţia stării de nerambursare presupune orice operaţiune de restructurare a unui credit şi trebuie asociată noţiunii de dificultate financiară, în situaţia unui moratoriu (amânare de plată) privat sau public, o astfel de operaţiune nu este apreciată ca o măsură de restructurare, pentru că nu a avut loc din cauza unei dificultăţi financiare a debitorului.

Reglementările actuale permit împrumutătorilor (instituţii bancare şi nebancare) să amâne la plată creditele oricărei persoane fizice afectate de pandemia COVID-19, fără aplicarea condiţiilor prevăzute de Regulamentul BNR nr.17/2012 privind unele condiţii de creditare, cu modificările ulterioare, privind gradul de îndatorare, limitarea creditului funcţie de valoarea garanţiei şi durata maximă a creditului de consum".

În ceea ce priveşte instituţiile de credit, Banca Naţională a României menţionează că măsurile de susţinere a debitorilor vor fi reflectate în situaţiile băncilor în mod similar cu practica la nivel UE, prin aplicarea în mod unitar a cadrului european de reglementare în domeniile prudenţial şi contabil.

Acesta subliniază că, în perioadele anterioare, băncile au constituit amortizoare de capital potrivit reglementărilor europene şi naţionale adoptate de Banca Naţională a României în baza recomandărilor Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială.

Dat fiind contextul actual, Banca Naţională a României a decis să permită băncilor să utilizeze temporar (până la o dată ce va fi comunicată ulterior) amortizoarele de capital anterior constituite, cu menţinerea respectării cerinţelor prevăzute de cadrul legal pentru aceste flexibilizări. Adaptarea la noile condiţii a amortizoarelor de capital sprijină băncile în a-şi menţine rolul de suport al economiei reale.

Totodată, conform cadrului de reglementare, băncile au constituit şi menţinut rezerve de lichiditate care pot fi utilizate pentru a face faţă unei cereri mărite de lichiditate pe parcursul unei situaţii de criză. Astfel, în linie cu acţiunile întreprinse în acest sens la nivel european, BNR permite băncilor neîncadrarea în nivelul minim al indicatorului de lichiditate, cu scopul utilizării acestor rezerve pentru a contribui la o bună funcţionare a sectorului bancar şi a ajuta băncile în asigurarea de lichidităţi suficiente firmelor şi populaţiei.

În condiţiile în care o instituţie de credit negociază o măsură de amânare la plată, pe bază individuală, nelegată de situaţia pandemiei COVID 19, o astfel de operaţiune trebuie clasificată ca restructurare. Instituţiile de credit trebuie să continue să evalueze, în mod adecvat, calitatea tuturor expunerilor din credite pentru identificarea indiciilor de improbabilitate de plată.

BNR va evalua, la rândul ei, în mod permanent, situaţia fiecărei bănci şi, în funcţie de evoluţia impactului generat de pandemia COVID-19, va lua măsurile ce se impun.

Consumatorii bancari sunt de părere că Banca Naţională a României a luat o măsură care era aşteptată nu doar de către industria bancară, dar şi de către cei cu împrumuturi la bănci sau IFN-uri. "Faptul că băncile nu trebuie să constituie provizioane pentru creditele restructurate în contextul pandemiei de coronavirus, reprezintă un beneficiu indirect pentru consumatori. Există bănci care nu erau dispuse să facă concesii clienţilor în lipsa acestui beneficiu acordat de către Banca Naţională a României. Dovadă că BNR a tras învăţămintele crizei anterioare", sunt de părere reprezentanţii Asociaţiei CREDERE.

În opinia analistului financiar Aurelian Dochia, măsurile adoptate de BNR reprezintă pasul următor, după reducerea dobânzii cheie, pe care era inevitabil să îl facă, în condiţiile în care instituţiilor financiare li se cere să manifeste înţelegere faţă de situaţia debitorilor, în acest moment, şi nicio bancă nu ar fi putut face prea mulţi paşi către restructurarea creditelor dacă reglementările nu erau mai tolerante, putând fi imediat acuzată de încălcarea normelor BNR. Acum, aceste norme au fost relaxate şi se poate proceda la negocierea cu fiecare debitor în funcţie de situaţia acestuia, ne-a mai spus Aurelian Dochia.

Specialistul subliniază: "Nu este vorba despre un nou cadru legislativ, ci despre flexibilitatea deja existentă în reglemnetările naţionale şi europene, pentru condiţii excepţionale. Exis­tă precizări cu ceea ce pot face băncile pentru aplicarea acestor condiţii excepţionale. Probabil că modalitatea de lucru se va stabili de lacaz cu caz, pas cu pas, în perioada următoare. Important este că băncile nu vor ajunge să încalce normele prudenţiale dacă vor fi mai tolerante şi acceptă restructrurarea creditelor, dacă unii indicatori de prudenţialitate sunt încălcaţi, nu mai trebuie să constituie rezerve cum fă­ceau până acum şi acest lucru face ca băncile să poată supravieţui în perioada următoare, în care probabil că vor avea multe probleme de rambursare".

• Codirlaşu: "Prin măsura de quantitative easing, BNR reduce toată curba de randament pe leu"

Înainte de relaxarea cadrului de reglementare, la începutul acestei săptămâni, Banca Naţională a României a redus rata dobânzii de politică monetară de la 2,5% la 2%. În cadrul şedinţei de urgenţă a Consiliului de Administraţie al BNR care a avut loc vineri, Banca Naţională a mai decis:

"- Îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual. Astfel, începând cu 23 martie 2020, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1,5%, iar rata do­bânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 2,5%, de la 3,5%. Pe acest fond, este de aşteptat ca principalele cotaţii ROBOR să cunoască o ajustare descendentă semnificativă;

- Furnizarea de lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni revesibile cu tit­luri de stat) în vederea asigurării funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare;

- Cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în vederea consolidării lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public".

În funcţie de evoluţia situaţiei, Consiliul de Administraţie este pregătit să decidă şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi a celei aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit, a anunţat, vineri, BNR, subliniind: "Având în vedere gradul ridicat de incertitudine a evoluţiilor economice şi financiare, Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât suspendarea calendarului şedinţelor de politică monetară anunţat anterior, urmând ca şedinţele pe probleme de politică monetară să aibă loc ori de câte ori va fi necesar".

Conform lui Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, printre altele, măsurile de politică monetară adoptate de banca centrală înseamnă indici ai dobânzilor la credite semnificativ mai mici, fie că vorbim de IRCC sau de ROBOR, doar că la IRCC se vor vedea mai târziu, comparativ cu ROBOR.

Referitor la măsura de quantitative easing, analistul ne-a spus: "Este pentru prima dată când BNR a spus că poate cumpăra titluri de stat. Acum sunt două pieţe pe care se pot tranzacţiona titluri de stat - piaţa primară, de unde nu îi permite legislaţia să cumpere, şi piaţa secundară, unde titlurile sunt deja emise şi de unde BNR a anunţat că va cumpăra. Practic, BNR dă lichiditate băncilor, dă lei în piaţă, şi reduce toată curba de randament pe leu, ceea ce înseamnă că, atât Guvernul, cât şi administraţiile locale se pot împrumuta mult mai ieftin".