Când un ziarist de la BURSA se duce la Mediaş, înseamnă că ori se privatizează "Romgaz" printr-o bursă, ori se privatizează "Transgaz", ori se întâmplă ceva special cu gazele.
Dar, între 5 şi 11 septembrie, la Mediaş, a avut loc "Mediaş Central European Film Festival 7+1" (MCEFF), care, fiind un festival de film, aşa cum o arată titulatura, a avut o singură legătură cu gazele: a primit finanţare de la "Romgaz".
La iniţiativa regizorului Radu Gabrea, cu sprijinul primarului Tudor Neamţu al municipiului Mediaş şi cu concursul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară "Regiunea Târnavelor", Festivalul a prezentat filmele câştigătoare ale premiului naţional din Cehia, Slovacia, Austria, Ungaria, România, Polonia şi Slovenia, invitând şi Israelul, la această primă ediţie. Programul a adăugat filme omagiate sau evidenţiate pe plan naţional sau internaţional, propuse de Institutele Culturale ale ţărilor participante.
Juriul a acordat următoarele premii:
- Premiul pentru cea mai bună imagine: Andras Nagy, "Biblioteca Pascal";
- Premiul pentru cel mai bun regizor: Florian Şerban, "Eu când vreau să fluier, fluier";
- Premiul juriului: Gey Oni, "Valea curajului";
- Premiul pentru cea mai bună interpretare: Ursula Strauss, "Poate în altă viaţă";
- Marele premiu : "Little Rose" - Trandafiraşul, regia Jan Kidawa-Blonski;
- Premiul publicului: "Mahler şi Freud", regia Percy şi Felix Adlo.
Dincolo de interesul pentru manifestarea culturală, se află, însă, conceptul care a structurat-o - "A treia Europă" - un concept controversat, considerat, chiar, periculos din punct de vedere politic, atribuindu-i-se potenţialul să destrame cusătura Munţilor Carpaţi, din întinsul României.
• UNIM DOUĂ IMPERII
Ideea de "A treia Europă" a fost pusă în circulaţie în două variante opuse.
Prin 1990, Dan Zamfirescu, unul dintre patriarhii protocronismului anilor `70, scria, în tradiţia tracologilor care considerau că leagănul civilizaţiei lumii se găseşte în Bucegi:
"Se atribuie lui Martin Heidegger [...] că din spaţiul culturii româneşti şi în genere din spaţiul sud-est european, această "a treia Europă" care, de la bizantini n-a mai jucat un rol major în destinele culturii universale, comparativ cu rolul Occidentului (şi al culturilor integrate lui din Europa Centrală şi Răsăriteană) sau al Rusiei secolelor XIX şi XX, că din această < A treia Europă > va porni regenerarea sufletească şi spirituală a bătrânului nostru continent".
Zamfirescu înţelegea prin "A treia Europă" spaţiul de influenţă helenică şi din Imperiul Bizantin, alungit, de la noi, mult spre sud-est.
Cealaltă variantă, a programului intercultural "A treia Europă", iniţiat la Timişoara de Cornel Ungureanu, Mircea Mihăieş, Adriana Babeţi şi alţii, construieşte, peste ideea germană de "Mitteleuropa" (Europa Centrală şi de Est), redefinirea identităţii culturale transilvane, drept moştenitoare a tradiţiilor cu rădăcini în Imperiul Austro-Ungar, într-un spaţiu unde holocaustul a pus capăt influenţei culturii idiş care se dezvoltase aici.
Această din urmă variantă a conceptului a structurat lista de invitaţi a Festivalului, în ideea că ţările celei de "A treia Europe" au o contribuţie culturală distinctă, o voce care, în pofida incontestabilei diversităţi, primeşte unitate prin vecinătate şi reciproce influenţe, în cursul unor destine istorice, deseori, comune. (Să notăm că, printr-o coincidenţă, "Mediaş", în ungureşte Medgyes, vine din combinaţia maghiarului megyés, cu sârbo-croatul medja¹, rezultând românescul megieş - cuvânt cu circulaţie în Moldova şi Ţara Românească medievale -, care înseamnă "ţăran liber", dar şi "vecin", astfel că locaţia Festivalului promovând "vecinătatea" nici nu putea fi mai bine aleasă).
Sincer, mi-ar face mare plăcere să fie adevărat că dacii i-ar fi învăţat să scrie pe români şi că Floarea de Colţ ne apără de bubuli, dar cred că asta-i ficţiune.
În schimb, cred, realmente, că sintetizăm într-un mod propriu influenţele a două mari imperii, iar apropierea culturală de vecinii noştri ne sporeşte inclusiv şansele economice, mai ales acum, când "zona euro", (ceea ce aş numi "prima Europă"), se află în implozie sub greutatea Uniunii.
• RADU GABREA: 7.500 DE SPECTATORI - UN SUCCES!
Regizorul Radu Gabrea, iniţiatorul MCEFF, a ţinut secret, până în ultima zi, faptul că filmul său "Mănuşi roşii" a primit premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul de la Bari, în Italia, trăind, astfel, o a doua mare satisfacţie, alături de succesul propriului Festival, ilustrat de participarea a 7.500 de spectatori pe parcursul proiecţiilor de la Mediaş - un oraş care numără aproximativ 50.000 de locuitori.
"Am de gând să permanentizăm Festivalul", a declarat Gabrea ziarului BURSA, mărturisind că regretă că nu a invitat şi Lituania, întrucât cineaştii lituanieni i-au semnalat că s-au simţit "uitaţi":
"Vă invit în septembrie 2012, pentru a doua ediţie", ne-a spus regizorul, gândindu-se, însă, şi la lituanieni.
Da, până atunci, există reale şanse ca "prima Europă" să se destrame şi să ne rămână doar Europa lui Gabrea..
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.09.2011, 04:50)
Bravo cu felicitari! poporul asta nu se poate c de f. Si noi facem festivaluri.E in firea lucrurilor. Un domn cu papion, cu multa scoala filozofica, prezinta vulgului, format din sticlari someri, filme de avangarda. O fi bine, sau nu, asta numai Dumnezeu stie. Daca o sa aflam cit a costat acest festival, ne vom da seama ca la iarna, nu pretul gazului va conta. Ci cantitatea de Avantgard Kultur. Sau poate ma insel eu.Ca de obicei. Oricum Farmache va continua sa faca grosse Kultur bursier....Multumesc ziarului Bursa si tuturor platitorilor de taxe, care sustin viata kulturala din Romania, la nivelul ridicat al farmacheului de vaori.Minuscul, intre noi fie vorba....