Medicii de familie din Capitală au primit de la DSP definiţia de caz pentru poliomielită

Medicii de familie de la nivelul Capitalei au primit în această perioadă de la DSP o informare cu privire la paralizia acută flască, inclusiv definiţia de caz pentru PAF, astfel încât un potenţial caz să poată fi observat/diagnosticat rapid. Definiţia de caz trimisă medicilor de DSPMB vine ca urmare a unei adrese INSP referitoare la circulaţia poliovirusurilor în Europa, precum şi la reîncadrarea României la risc înalt pentru importul de poliovirusuri de către OMS din cauza acoperirilor vaccinale în scădere pentru componenta polio, cât şi a supravegherii polio suboptimale.

Potrivit documentului, un caz de PAF este definit ca fiind "o personaă sub 15 ani, care se prezintă cu debut brusc de paralizie flască (moale, lipsă de rezitenţă la mişcarea de flexie) sau slăbiciune musculară din orice cauză sau orice persoană de orice vârstă cu boală paralitică dacă poliomielita e suspectată de un clinician".

INFORMAREA DSP POATE FI CONSULTATĂ AICI

Conform datelor INSP, publicate prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, analiza rezultatelor estimării acoperirii vaccinale la vârsta de 12 luni pentru copiii născuţi în luna iulie 2023 ( cele mai recente date publicate pe site) arată o acoperire vaccinală de 66, 7 % în mediul urban şi de 60, 4% în mediul rural pentru vaccinarea anti polio, o rată extrem de mică având în vedere că acoperirea vaccinală optimă este de peste 95%. Rate scăzute de vaccinare sunt înregistrate şi în cazul altor vaccinuri, aşa cum se poate observa în tabel.

Şi în anul 2022, tot aferent lunii iulie şi tot la capitolul poliomieltă, acoperirea vaccinală era situată la un nivel suboptimal, de sub 95%. Astfel, în mediul urban cu 3 doze VPI exista o acoperire vaccinală de 80,2% iar în mediul rural de 71,9%. Rate scăzute de vaccinare sunt înregistrate şi în cazul altor vaccinuri. Primul loc între motivele nevaccinării corespunzătoare vârstei îl ocupă neprezentarea la medic pentru imunizare.

În România, conform schemei naţionale de vaccinare, vaccinul anti polio (vpi) se face în trei doze, la 2 luni, la 4 luni şi la 11 luni.

Ce spun reprezentanţii INSP despre poliomielită şi transmiterea acesteia. Există două ţări endemice de poliovirus, Afganistan şi Pakistan, de unde virusul poate fi importat în ţările unde acoperirea vaccinală este suboptimală.

"Poliomielita este dată de infecţia cu poliovirus.

Transmiterea este interumană, în principal fecal-orală (virusul polio se multiplică în intestin şi se elimină prin materiile fecale) sau pe cale oral-orală. Virusul polio are potenţial mare de contagiozitate, motiv pentru care un individ poate infecta toti indivizii neimunizaţi dintr-un grup/casă, mai ales dacă sunt precare condiţiile de sanitaţie şi igienă.

Perioada de timp dintre infectare şi aparitia primelor simptome este de 3-35 zile, pentru forma paralitică fiind de 7-21 zile. Dintre persoanele infectate, mai puţin de 1 % dezvoltă paralizia, 1-2% prezintă meningita aseptică cu dureri de cap, gât, spate şi/sau abdomen, dureri la nivelul extremităţilor, febră, vărsături, letargie şi iritabilitate, restul prezintă simptome minore de infecţie virală sau sunt asimptomatici.

După instalarea paraliziei, virusul este excretat câteva săptămâni, cu o perioadă maximă de excreţie în primele 14 zile.

Unicul rezervor pentru poliovirus este considerat omul. Copiii sunt cei afectaţi de paralizie, în special grupa de vârstă sub 5 ani. Forma paralitică, cât şi înfecţia pot fi prevenite prin vaccinare cu produs vaccinal accesibil finaciar sistemului medical. Având în vedere acestea în anul 1988, s-a format Iniţiativa Globală de Eradicare a Poliomielitei. Ca urmare a acestei iniţiative: numărul de copii cu poliomielită paralizantă a fost redus cu 99,9%; există 2 ţări endemice de polio (Afganistan şi Pakistan), de unde virusul se poate importa în special în ţările cu acoperire vaccinală de rutină mică.

Supravegherea paraliziei acute flasce este cea prin care se pot detecta cazurile de poliomielită cu formă paralitică, prin care a fost notificat ultimul caz de poliomielită în anul 1992 în România.

Regiunea europeană a fost declarată liberă de poliomielită în 2002. Riscul imediat al unei epidemii de poliomielită în Europa este considerat a fi scăzut, dar experţii evidenţiază importanţa menţinerii ratelor ridicate de vaccinare şi a unei supravegheri de înaltă calitate.

În data de 5 mai 2014 a fost declarată Urgenţa de sănătate publică de importanţă internaţională (USPII) privind pericolul de reintroducere în ţările libere de poliomielită a virusului sălbatic polio prin circulaţia de persoane dinspre ţările exportatoare de poliovirus. Regulat din 2014 INSP atrage atenţia sistemului sanitar privind necesitatea vaccinării şi a unei supravegheri optime.

Până nu se elimină poliovirusul din toate ţările este important să menţinem acoperi vaccinale crescute pentru a nu avea copii paralizaţi şi care vor avea cu o calitate scăzută a vieţii, respectiv care vor purta această povară pentru tot restul vieţii. Astfel este importantă recuperarea vaccinarii antipolio pentru copiii care nu au schema completă conform vârstei. Vaccinarea se face la medicii de familie", au explicat reprezentanţii INSP într-un răspuns la solicitarea news.ro legată de informarea primită de medicii de familie dar şi de rata scăzută de vaccinare împotriva acestei boli.

Ce spune conducerea DSP Bucureşti despre supravegherea virusurilor poliomielitice. Experţii prelevează în fiecare săptămână probe din apele uzate, până acum acestea fiind conforme.

Poliomielita este o boală infecţioasă virală acută, produsă de virusul poliomielitic, care poate determina paralizie ireversibilă şi în unele cazuri deces.

Poliomielita este o boală infecţioasă severă, de o gravitate deosebită prin mortalitatea indusă dar şi prin handicapurile motorii pe care le lasă pe viaţă.

Poliomielita se transmite interuman, fecal-oral (virusul polio se multiplică în intestin şi se elimină prin materiile fecale ale persoanei infectate), prin consumul de apă sau alimente contaminate cu materii fecale, etc.

DSPMB supraveghează activ circulaţia virusurilor poliomielitice, prin prelevarea probelor de apă uzată, în ritm săptămânal, pentru testarea acestora în vederea depistării prezenţei virusului poliomielitic (până în prezent toate rezultatele fiind conforme, cu rezultate negative pentru virusul poliomielitic).

În conformitate cu informatiile postate pe site-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică, ultimul caz de poliomielită în România a fost înregistrat în anul 1992 (virusul a fost importat din Bulgaria). România a fost declarată "polio-free" in anul 2002, odată cu certificarea de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, că regiunea europeană a eliminat poliomielita. Organizaţia Mondială a Sănătăţii monitorizează în continuare situaţia pentru a preveni reapariţia virusului prin import.

DSPMB recomandă populaţiei sa aibă o legătură strânsă cu medicii de familie şi medicii pediatri pentru completarea schemei de vaccinare în conformitate cu prevederile Calendarului Naţional de Vaccinare (Programul Naţional de Vaccinare - PNV) şi vaccinarea copiilor eligibili cu vaccinuri achiziţionate de către Ministerul Sănătăţii, vaccinuri de tip hexavalent, tetravalent, etc. Rugăm mass-media în difuzarea promovării mesajului pentru vaccinare activă şi susţinută de către toţi medicii de familie, precum şi a mesajelor generale pentru populaţie privind măsurile de profilaxie ale bolii", au explicat reprezentanţii DSP Bucureşti.