Mediul de afaceri avertizează: înăsprirea fiscalizării duce la stagnare economică

Abordarea rigidă, de înăsprire a mediului fiscal, este cea mai proastă opţiune pe care o poate lua la ora actuală Guvernul, au afirmat, ieri, participanţii la conferinţa de presă "Ce facem cu economia României?", organizată de Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale, în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi Confederaţia Patronatul Român.

În cadrul evenimentului, Mihai Daraban, preşedintele CCIR a afirmat că România se confruntă cu o stagnare economică în ciuda faptului că la 1 august 2024 au apărut în plus 20.000 de deponenţi de bilanţ, comparativ cu anul 2023, şi că mediul de afaceri nu mai are capacitatea de a plăti impozite şi taxe suplimentare.

"Aş scoate statul din ecuaţie când vorbim de economie, pentru că din cei 866.601 de deponenţi de bilanţ la 1 august anul trecut, mai sunt 1.480 de agenţi economici cu capital 100% de stat şi dacă vreţi, cu voia dumneavoastră, până la 1.637 de societăţi unde statul are peste 50% participaţie. Deci practic vorbim de un mediu de business cvasiprivat, care observăm că a stagnat. S-a stagnat economic în ciuda faptului că a apărut o creştere economică respectiv spectaculos în 2023, pentru că veneam după pandemie. A fost o creştere de 102 miliarde euro a cifrei de afaceri, şi bineînţeles, un profit de 54,6 miliarde euro. Iată că în anul 2024, aceeaşi perioadă, deşi sunt 866.601, cu 20.000 de deponenţi în plus, cifra de afaceri a scăzut la 490 miliarde euro şi bineînţeles şi profitul brut la 51,17 miliarde euro. Constatarea noastră este că s-a cam epuizat capacitatea mediului de business de a plăti taxe suplimentare; nu se poate face mai mult. Nu au fost nici intrări spectaculoase de investiţii directe în România, pentru că nu mai suntem atractivi", a precizat Mihai Daraban.

Preşedintele CCIR a afirmat că atunci când Guvernul a introdus impozitul de 1% pe cifra de afaceri de peste 50 milioane euro erau vizate 1.042 societăţi comerciale, care aveau o cifră de afaceri totală de 246 miliarde euro, iar în circa şase luni de zile de la implementare, numărul de companii vizate a scăzut la 1.017 şi cifra de afaceri totală a devenit 233 miliarde euro.

Mihai Daraban a spus: "Statul ar trebui să îşi aleagă alte ţinte, pentru că mediul de afaceri este, dacă vreţi, un organism viu care până la urmă se obişnuieşte cu otrava şi va găsi anticorpi. Statul nu ar trebui să intre în acest joc de uzură pentru că are suficiente ţinte printre companiile active care nu depun bilanţul contabil la Registrul Comerţului".

În opinia sa, Guvernul ar trebui să realizeze o reorganizare administrativ-teritorială pentru a scădea cheltuielile statului, astfel încât să avem un buget confortabil din care să fie oferite facilităţi fiscale unor investiţii de care avem nevoie.

În ceea ce priveşte măsurile luate de Guvern prin ordonanţa-trenuleţ, Adrian Izvoranu, vicepreşedinte al Confederaţiei Patronatul Român a spus că, "dacă vrea bani, ministrul de finanţe trebuie să relaxeze fiscal şi nu să rigidizeze fiscal".

"Trebuie să diversifice şi să-şi crească baza de colectare. Trebuie să aibă de unde să colecteze, trebuie să-şi informatizeze şi să-şi pună în stadiul de performanţă aparatul de colectare. Şi cam asta e tot", a precizat Adrian Izvoranu, care a menţionat că patronatul se situează împotriva unei majorări a fiscalităţii şi a taxei pe valoarea adăugată.

"Mărirea TVA şi, în general, creşterea taxelor şi impozitelor este o măsură stupidă, cea mai proastă care poate fi luată şi nu va aduce niciodată bani în plus. Asta vă asigur de acum", a spus Adrian Izvoranu.

Amintim că Guvernul a aprobat la finalul anului trecut o ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modicarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene. Printre măsurile prevăzute în ordonanţă se numără îngheţarea, la nivelul lunii noiembrie 2024, a salariilor angajaţilor din sistemul bugetar, a sporurilor, indemnizaţiei de hrană şi alocaţiei pentru copii, menţinerea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, la nivelul de 81 lei, diminuarea subvenţiei alocate partidelor politice cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024 şi neactualizarea cu rata inflaţiei a pensiilor de serviciu. Totodată, ordonanţa mai prevede majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025, reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro, eliminarea condiţiei de realizare a veniturilor din consultanţă şi management, în proporţie de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, eliminarea facilităţilor scale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.