MEDIUL, EXTREMĂ URGENŢĂ Sute de miliarde de euro, frână în calea dezastrului

• Tesla nu mai are voie să taie pădurea

Opinia publică, altă dată entuziasmată de ideea apariţiei unor locuri de muncă, a devenit mult mai atentă la investiţiile care se fac într-o regiune sau alta. Un tribunal din Germania a ordonat Tesla să nu mai taie pădurea de pe un teren din apropierea Berlinului, unde compania construieşte prima sa fabrică de baterii şi automobile din Europa, aceasta fiind o victorie pentru activiştii ecologişti. Producătorul american de automobile electrice a anunţat în noiembrie 2019 că va construi o gigafabrică în Gruenheide, în landul Brandenburg din estul Germaniei.

Decizia instanţei administrative a landurilor Berlin şi Brandenburg survine după ce autoritatea pentru mediu a landului a aprobat tăierea a 92 de hectare de pădure pentru construirea fabricii. Autorizaţia de construcţie a fabricii nu a fost încă acordată, ceea ce înseamnă că Tesla, compania miliardarului Elon Musk, pregăteşte terenul pe propriul risc.Instanţa a afirmat într-un comunicat că a emis un ordin pentru oprirea tăierii copacilor, pentru că ar mai fi fost nevoie de alte trei zile pentru finalizarea lucrărilor. În caz contrar, despădurirea ar fi fost finalizată înainte ca judecătorii să fi luat o decizie definitivă referitoare la plângerea făcută de o organizaţie de mediu locală numită Gruene Liga Brandenburg (Liga Verde din Brandenburg). Parlamentari creştin-democraţi şi liber-democraţi au avertizat că reclamaţia în justiţie împotriva gigafabricii va provoca daune grave şi de lungă durată imaginii Germaniei ca destinaţie favorabilă afacerilor. Parlamentarii locali şi naţionali au fost surpinşi de opoziţia puternică faţă de fabrica Tesla, sute de demonstranţi protestând faţă de ceea ce ei consideră un pericol pentru fauna locală şi sursele de apă. Tesla are în prezent două gigafabrici, una în Statele Unite şi una în Shanghai, China.

• Suntem fruntaşi la preocuparea pentru problemele de mediu

Populaţia lumii a devenit foarte sensibilă la acest subiect. World Economic Forum, una dintre cele mai puternice organizaţii nonguvernamentale din lume, a făcut un sondaj pentru a identifica opiniile populaţiei la nivel global despre teme sociale precum protejarea mediului înconjurător şi importanţa informaţiei şi coeziunii globale. Sondajul arată că 58% dintre români au încredere în ce spun oamenii de ştiinţă despre mediu. Rezultatele sondajului au fost menţionate în cadul celei de a 50-a ediţii a întâlnirii tradiţionale a World Economic Forum, ce a avut loc la Davos, Elveţia, între 21 şi 24 ianuarie 2020. Potrivit studiului, cei chestionaţi (10.500 de persoane din 30 de ţări care cuprind aproximativ 76% din populaţia globală) consideră că activităţile umane sunt cauza încălzirii globale, chiar dacă în unele regiuni s-a observat un scepticism ridicat în privinţa cercetărilor ştiinţifice asupra subiectului. Ţara noastră se află printre cele 30 incluse în studiu, respectiv una dintre cele trei ţări din zona CEE, pe lângă Polonia şi Ucraina, sondajul oferind o perspectivă concretă asupra opiniei românilor referitor la acest subiect. România este a doua ţară europeană din clasament cu un procentaj atât de ridicat, după Italia, cu 61%. În topul ţărilor cu cel mai ridicat grad de încredere se numără India (86%), Bangladesh (78%) şi Pakistan (70%), iar la capătul opus, cu cele mai scăzute procente în acest sens, se situează Rusia (23%), Japonia (25%) şi Ucraina (33%). De asemenea, conform aceluiaşi sondaj, peste 42% dintre români consideră că protejarea mediului ar trebui să fie o prioritate, chiar dacă încetineşte creşterea economică, iar 50% afirmă că urmăresc îndeaproape ştirile şi sunt la curent cu agenda publică.

• Criza incendiilor a afectat trei sferturi dintre australieni

Trei sferturi dintre australieni, adică aproape 18 milioane de persoane, au fost afectate de criza incendiilor de pădure, potrivit unui studiu, realizat de Universitatea Naţională Australiană. "Practic toţi australienii au fost afectaţi de aceste focuri şi mulţi dintre ei vor suferi consecinţele în anii următori", a explicat Nicholas Biddle, cercetător în ştiinţe sociale. 

Acest studiu, realizat pe 3.000 de persoane, arată că 14% din populaţia adultă, adică aproape trei milioane de locuitori, a avut de suferit direct din cauza acestei crize. Ei au fost constrânşi să-şi evacueze sau să-şi vadă casele distruse, 15 milioane de australieni au fost afectaţi indirect de aceste incendii, din cauza fumului toxic degajat sau din cauză că au fost nevoiţi să renunţe la vacanţe, informează news.ro. Această amploare, care i-a surprins pe cercetători, ar trebui să fie un subiect principal pentru guvernul acuzat că nu a răspuns conform acestei crize şi nu s-a preocupat de problemele legate de schimbările climatice. 

Oamenii de ştiinţă afirmă că încălzirea climatică a agravat criza sezonieră a incendiilor, alimentată de temperaturile extrem de mari din ultimele luni de pe insula-continent. Premierul conservator Scott Morrison a fost în special criticat pentru că a plecat în vacanţă în Hawai în mijlocul crizei şi pentru că a refuzat să reducă mai mult emisiile de gaz cu efect de seră. "Doar 27% dintre persoanele chestionate au declarat că au încredere în guvernul lor", a declarat Biddle. "Este una dintre cele mai semnificative scăderi a ratei încrederii pe care am observat-o într-un timp atât de scurt", a adăugat el. Guvernul este un susţinător şi apărător al puternicei industrii miniere australiene. 

• Agenţia Europeană de Mediu, avertismant legat de înmulţirea dezastrelor

Agenţia Europeană de Mediu (AEM) a emis luna aceasta un avertisment în legătură cu înmulţirea inundaţiilor, a secetelor şi a incendiilor de pădure de-a lungul continentului în următoarele decenii, evidenţiind nevoia ca ţările să se adapteze la această situaţie. Eforturile de a limita schimbările climatice ar putea ajuta la evitarea celui mai mare impact, a precizat AEM. Totuşi, evaluările sale indică faptul că se vor înrăutăţi condiţiile climatice, "chiar dacă eforturile globale de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră se vor dovedi eficiente", a mai menţionat agenţia într-un comunicat de presă. EFA, instituţia Uniunii Europene însărcinată cu livrarea de informaţii independente privind mediul, a produs o serie de hărţi care descriu pericolele. Regiunile de coastă vor fi mult mai puternic ameninţate de creşterea nivelurilor apei, relevă datele oficiale, care evidenţiază oraşe precum Veneţia, Napoli, Barcelona şi Nantes. În interiorul continentului, ploile puternice vor produce mai multe inundaţii. Majoritatea zonelor din Europa riscă să se confrunte cu o înmulţire de până la 35% a căderilor de apă toamna şi iarna, conform agenţiei. În special în sudul Europei, seceta va fi întâlnită tot mai des, va dura mai mult şi va spori competiţia pentru apă între sectoarele agricol, industrial şi de locuinţe, a atras atenţia AEM. Se preconizează de asemenea că incendiile de pădure vor fi tot mai răspândite, cele mai mari creşteri urmând să aibă loc în vestul şi centrul Europei, iar cel mai puternic impact general este aşteptat în sudul Europei.