MIHAI IONESCU, ANEIR:  "Iohannis vrea să facă din deficitul comercial o problemă de importanţă naţională"

Preşedintele Klaus Iohannis intenţionează să considere deficitul balanţei comerciale a României drept o problemă naţională, a declarat, ieri seară, preşedintele executiv al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), Mihai Ionescu, la lansarea cărţii "100 de ani de comerţ exterior românesc", la care este co-autor.

"Să nu uităm că, în cazul datoriei, o firmă e falimentată de bancă, dar o ţară nu poţi să o falimentezi, iar datoria o lăsăm moştenire celor tineri. N-o să ne ierte nimeni de plata datoriei. (...) Problema deficitului e o problemă gravă. Astăzi la prânz am primit urgent un mesaj de la preşedintele ţării că vrea să facă din asta o problemă naţională. M-am bucurat", a afirmat preşedintele ANEIR, potrivit Agerpres.

Mihai Ionescu a criticat faptul că ţara noastră îşi bazează creşterea economică pe consum.

"I-am spus că dacă Guvernul a îmbrăţişat latura asta social-democrată, 'haideţi să dăm', şi e bine că s-a dat, dar dacă nu venim din urmă şi cu producţie ca să poţi să acoperi cererea crescută de mărfuri... noi stăm de peste 3 ani de zile pe creştere bazată pe consum. Eu nu spun că nu e bine, şi China a stat ani de zile pe excedente îngrozitor de mari, dar nu poate sta la infinit pe consum. Deci trebuie să facem din asta o cauză naţională, un subiect naţional, iar noi am pregătit un set de măsuri, pentru că nu putem continua în această creştere de an de an a deficitului balanţei comerciale", a apreciat preşedintele ANEIR, precizează sursa citată.

Reprezentantul exportatorilor şi importatorilor români a catalogat drept ruşinoasă situaţia în care ţara noastră înregistrează deficit şi la alimente.

"Dacă te uiţi la componentele deficitului, constatăm că avem deficit şi la producţia agro-alimentară. E inacceptabil ca o ţară cu atâtea resurse să depindă de importuri de lucruri pe care le putem realiza în ţară. E o ruşine ca România să importe usturoi din China sau din alte ţări", a afirmat Mihai Ionescu.

Acesta a deplâns situaţia actuală, în care sectoarele petrochimic şi de prelucrare a ţiţeiului contribuie masiv la deficitul României.

"Însă grosul deficitului balanţei comerciale vine din două sectoare mari, pe care noi le-am pierdut. Întâi, sectorul de petrochimie - avem 6,5 miliarde în importuri de îngrăşăminte, ardem gazul la Ploieşti, când gazul ăla puteam foarte bine să îl folosim în industria de îngrăşăminte care acum e închisă, e terminată, iar noi avem deficit de 6 miliarde jumate. Pe locul doi sunt rafinăriile de petrol. Noi aveam 32 de milioane de tone capacitate de rafinare, acum abia avem zece milioane de tone capacitate de rafinare. Noroc că au venit cazacii şi au mărit rafinăria de la Năvodari", a adăugat preşedintele ANEIR.

La rândul ei, preşedintele Iniţiativei pentru Competitivitate (INACO), Andreea Paul, a declarat că deficitul comercial masiv înregistrat de ţara noastră la mărfuri generale indică o problemă structurală a economiei româneşti.

"Poţi să fii competitiv vânzând mături, pâine şi zahăr, la fel cum poţi să fii competitiv vânzând Mercedes. Dacă lucrurile n-ar sta aşa, ţările nu ar putea să sară de la un nivel de dezvoltare la alt nivel de dezvoltare, superior. Asta e logica normală a lucrurilor, să poţi să vinzi pe piaţă în condiţii bune de cost-preţ-calitate. Însă noi avem deficit comercial de 14,8 miliarde de euro la mărfuri generale, deci nu la bunuri, ci la mărfuri generale! Adică importăm mături, pâine, zahăr, ceea ce ne dă un semnal că structural ceva nu merge bine", a afirmat preşedintele INACO.

Aceasta a propus ca soluţie creşterea, prin sistemul de învăţământ, a oamenilor angajaţi în sectoarele de ştiinţă şi tehnologie.

"Da, deficitul structural nu înseamnă că eşti condamnat pe termen lung, dar înseamnă că trebuie să schimbi ceva. Şi ce trebuie să schimbi? Trebuie să sărim de pe ultimul loc de la forţa de muncă angajată în ştiinţă şi tehnologie din Europa. De aici discutăm, de fapt, despre saltul pe lanţul de valoare adăugată superioară. Şi cine reuşeşte să facă acest lucru investeşte foarte mult în educaţie", a estimat Andreea Paul.