MIHAI TĂNĂSESCU: Credibilitatea măsurilor Guvernului poate stabiliza cursul

Deprecierea leului care atinge în fiecare zi un nou minim istoric este pusă, în bună măsură, pe seama deficitului bugetar de către unii analişti, deficit care a depăşit 5% din produsul intern burut (PIB), după standarde europene, în anul 2008.

Mihai Tănăsescu, reprezentantul ţării noastre la Fondul Monetar Internaţional (FMI), consideră că prezentarea bugetului pentru anul 2009 şi credibilitatea măsurilor de austeritate care se vor lua vor juca un rol principal în stabilizarea cursului şi în percepţia investitorilor faţă de politicile publice implementate. Lucrul cel mai important la construcţia noului buget îl va constitui sustenabilitatea politicii fiscale şi durabilitatea ei, a mai precizat domnul Tănăsescu.

Domnia sa ne-a explicat: "Deprecierea leului face parte dintr-o conjunctură regională mai largă. Alături de zlot, lira turcească şi alte monede regionale, leul a avut o tendinţă de depreciere ca urmare a ieşirilor masive de valută din zona ţărilor Europei Centrale şi de Est. Deficitul bugetar care a atins un nivel-record, de peste 5% din PIB, în 2008 (după modelul de calcul al Uniunii Europene ESA 95), a creat un şoc la nivelul investitorilor. Desigur o abordare prudentă a politicii fiscale în 2009 va constitui un factor de încredere şi de stabilitate".

Ceea ce este mai important însă, în opinia domniei sale, nu este nivelul deficitului bugetar pentru anul 2009, ci modul în care se poate finanţa acest deficit. "Cred că noul buget trebuie să pornească de la resursele de finanţare necesare şi disponibile în concordanţă cu resursele externe care se pot atrage pentru acoperirea întregului deficit extern al ţării noas­tre şi nu de la nevoile ministerelor de linie", ne-a explicat domnul Tănăses­cu, care a adăugat: "Sustenabilitatea fiscală înseamnă în primul rând credibilitatea finanţării".

Ajustarea de care are nevoie bugetul în acest an este mare, apreciază reprezentantul ţării noastre la FMI, care ne-a explicat că o reducere a deficitului bugetar cu peste 2 puncte procentuale din PIB reprezintă un proces care implică un set de măsuri de reaşezare a cheltuielilor publice dar şi de reevaluare a veniturilor posibil de mobilizat. Domnia sa apreciază că anul 2009 va aduce o încetinire drastică a creşterii economice: "Din păcate reformele structurale au fost abandonate în ultimii ani, iar economia este dependentă încă de mulţi factori aleatori. Unul dintre exemple este agricultura, care are o evoluţie volatilă funcţie de vreme şi care poate juca un rol negativ la creşterea economică. De aceea cred că prudenţa trebuie să carecterizeze politicile publice ale anului 2009, iar deficitele publice restrânse la maxim". Astfel, cel mai important lucru este consolidarea resurselor de finanţare a deficitului bugetar şi a celui extern prin găsirea resurselor atrase externe care să conducă la restabilirea încrederii în sistemul bancar, reluarea creditării sectorului real şi la continuarea creşterii rezervelor valutare, toate pentru a face ca evoluţia cursului de schimb să fie stabilă şi predictibilă, conchide domnul Tănăsescu.

Analistul agenţiei de evaluare financiară internaţională Fitch, Andrew Colquhoun, apreciază că recenta evoluţie a cursului de schimb a fost destul de bruscă, dar probabil că este nevoie, fie de o depreciere rapidă a leului, fie de o susţinere a deprecierii acestuia pentru o perioadă mai lungă de timp de către Banca Centrală, sau ambele variante, înainte ca riscul de destabilizare a economiei să devină serios.

"Suntem preocupaţi de ceva timp de încetinirea finanţării externe ce ar putea duce la o depreciere rapidă a leului, acest lucru putând fi un factor destabilzator pentru economia românească", ne-a declarat analistul, care a explicat că un deficit bugetar mai mic ar fi putut contracta cererea internă într-o anumită măsură, ar fi redus importurile şi deficitul de cont curent, precum şi riscul finanţări externe. "Acum, însă, ne aflăm în această situaţie. Un curs de schimb mai scăzut ar putea ajuta ţara noastră să reducă deficitul de cont curent printr-o industrie internă competitivă. Dar, în situaţia în care economia operează aproape de capacitatea maximă după anii de creştere economică puternică, există risul ca o bruscă şi rapidă depreciere a leului să se adauge doar inflaţiei, lucru care ar distruge competitivitatea câştigată", a mai explicat analistul. Andrew Colquhoun a mai precizat că nu reacţionează la schimbări într-un termen scurt, decât dacă situaţia este foarte dificilă, dar va continua să monitorizeze situaţia pe măsură ce aceasta evoluează.