Până în anul 2050, 68% din populaţia planetei va locui în zone urbane, ceea ce pune presiune pe administrarea infrastructurilor urbane, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.
Apariţia noilor tehnologii, precum Internet of Things (IoT), soluţii de automatizare, inteligenţă artificială (AI) şi analiză video avansată determină la nivel internaţional, dar şi la nivel naţional, reconfigurarea infrastructurii oraşelor, iar una dintre principalele teme este siguranţa cetăţenilor.
Studiile arată că cele mai sigure oraşe au ca prioritate patru domenii cheie: digitalizarea, sănătatea, infrastructura şi securitatea persoanelor. Siguranţa oraşelor presupune şi un plus de flexibilitate prin utilizarea de tehnologie şi implementarea infrastructurii adaptate pentru integrarea uşoară a viitoarelor tehnologii, ceea ce garantează o sustenabilitate mai bună pe termen lung. Pentru cetăţeni administrarea transparentă este esenţială, iar administratorii oraşelor ar trebui să comunice planurile pe care le au, precum şi beneficiile pe care le implică aceste strategii.
Conform comunicatului, fiecare implementare pentru un oraş mai sigur trebuie să includă o funcţie de control central, care permite accesarea datelor consolidate şi emiterea de alerte în timp real pentru persoanele de decizie, echipele de intervenţie şi alte părţi implicate în partea de securitate. Informaţiile vizuale şi panourile de control facilitează prezentarea cuprinzătoare a informaţiilor, făcând în acest fel posibilă luarea rapidă a deciziilor.
Beneficiile oraşelor sigure
Administraţiile oraşelor sigure pot proteja cu ajutorul tehnologiei oamenii, securiza perimetrele, răspunde în timp real provocărilor şi optimiza serviciile publice.
Potrivit sursei citate, cetăţenii ar fi primii beneficiari, informaţiile culese pot ajuta în protejarea acestora de atacuri teroriste şi chiar de a preveni epidemii şi dezastre naturale. Cei care trebuie să acţioneze în cazul unor incidente, de la personalul din domeniul sănătăţii, poliţiei sau pompieri, pot fi mai bine informaţi, iar controlul traficului, managementul deşeurilor, asistenţa socială şi multe altele pot fi organizate mai eficient. De asemenea, sustenabilitatea poate fi îmbunătăţită prin eficientizarea costurilor şi resurselor alocate.
Spre exemplu, în Helsinki, o iniţiativă pentru oraşe sigure a fost proiectată pentru testarea de soluţii tehnologice inteligente şi "curate" în cadrul regiunii metropolitane, care reduce cu o oră timpul petrecut de fiecare cetăţean în trafic şi facilitează transmiterea online a şedinţelor consiliului orăşenesc. În paralel, la Barcelona, investiţiile în IoT şi în infrastructura Wi-Fi a oraşului au generat o reducere a cheltuielilor pentru apă estimate la 49.4 milioane euro, în paralel cu crearea a 47.000 de noi locuri de muncă.
Pe scurt, oraşele inteligente au în vedere:
● Îmbunătăţirea siguranţei prin intermediul predicţiei, a măsurilor preventive ca dispersarea mulţimilor şi descurajarea comportamentului antisocial.
● Reducerea costurilor şi beneficiile financiare prin îmbunătăţirea serviciilor şi operaţiunilor, reducând în acest fel impactul criminalităţii, promovând turismul şi noile oportunităţi de afaceri şi majorând investiţiile străine şi consumul în retail.
● O mai bună percepţie publică pe măsură ce oamenii realizează că administraţiile lucrează pentru a le oferi mai multă siguranţă şi un nivel de viaţă mai bun.
Scenarii de îmbunătăţire a siguranţei oraşelor
Administraţiile oraşelor sigure au la dispoziţie mai multe opţiuni pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de siguranţă în spaţiile publice. Printre acestea se numără:
• Detecţia şi clasificarea obiectelor;
• Combinarea informaţiilor din mai multe camere;
• Detectarea în timp real a comportamentelor neobişnuite;
• Detectarea comportamentului agresiv cu ajutorul inteligenţei artificiale;
• Numărarea persoanelor şi controlul mulţimilor;
• Inteligenţa audio;
• Analiza traficului;
• Soluţiile de afişare publică;
• Camerele care pot fi purtate - Body worn;
• Recunoaşterea facială ş.a.
Pe de o parte, detecţia şi clasificare obiectelor poate ajuta la depistarea comportamentelor care pot fi utilizate în managementul deşeurilor, mentenanţă ş.a. Analizarea datelor furnizate de mai multe camere permite administraţiei oraşului să monitorizeze deplasarea oamenilor şi a vehiculelor pentru o gestionare mai bună a traficului, precum şi pentru prevenţia anumitor riscuri. Detectarea comportamentelor agresive cu ajutorul inteligenţei artificiale poate permite intervenţia rapidă prevenind astfel comiterea unor infracţiuni.
Conform comunicatului, tehnologiile de numărare a persoanelor şi de control al mulţimilor pot permite pe termen lung planificarea şi mentenanţa unor zone ale oraşului, iar pe termen scurt prevenţia unor supra-aglomerări ş.a. Fluxurile video pot acţiona ca "ochii" din teren ai administraţiei oraşului, dar pentru o imagine completă, este necesară şi o componentă audio.
Vă invităm să vă înregistraţi la link pentru a descărca ghidul "Croirea drumului către oraşe mai sigure" oferit de Milestone Systems pentru a înţelege diferite scenarii de utilizare a tehnologiei pentru îmbunătăţirea siguranţei cetăţenilor, precum şi cazuri practice în care tehnologia a ajutat diferite oraşe să devină mai sigure.