Ministerul Energiei, înainte cu tupeu către o nouă conducere provizorie la Hidroelectrica

Ministerul Energiei nu a dat înapoi şi a aprobat, în Adunarea Generală de ieri, cele şase propuneri controversate pe care le-a înaintat pentru un nou Consiliu de Supraveghere (CS) provizoriu la Hidroelectrica, în ciuda criticilor din piaţa de energie şi ale acţionarului minoritar Fondul Proprietatea.

Astfel, în noul CS al producătorului de energie au intrat Ioana Andreea Lambru, secretar general al Guvernului Grindeanu, Horia Marian Gâmbuţeanu, consilier la Secretariatul General al Guvernului, Andreea Negru-Ciobanu, purtător de cuvânt al ministrului Dezvoltării Sevil Shhaideh, Gheorghe Gabriel Gheorghe, fost vicepreşedinte al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, Dorin Liviu Nistoran, director general al Televoice Group SRL, Dan Laurenţiu Tudor, Director General Adjunct în cadrul ELCEN Bucureşti.

Propunerile au uluit piaţa de energie şi au ridicat semne de întrebare cu privire la intenţiile actualei guvernări, lista fiind compusă mai degrabă din nume fără experienţă pe piaţa de energie.

De asemenea, în CS-ul provizoriu a intrat şi reprezentantul Fondului Proprietatea (FP), Oana Truţă.

FP, care are o deţinere de 20%, la Hidroelectrica, s-a aratat dezamăgit de faptul că acţionarul majoritar, Ministerul Energiei, a ales să propună un alt Consiliu interimar la Hidroelectrica, pentru un mandat de patru luni.

FP a transmis recent că starea de provizorat la Hidroelectrica nu face decât să prelungească instabilitatea şi lipsa de predictibilitate pentru companie încă patru luni, generând riscuri majore pentru aceasta.

Menţinerea stării actuale de provizorat ar putea întârzia şi afecta grav IPO-ul Hidroelectrica, consideră reprezentantul FP, Greg Konieczny.

Ulterior, Ministerul Energiei a transmis că era nemulţumit de conducerile din companiile de stat şi că a făcut propuneri pentru conduceri provizorii, pentru a putea pregăti şi demara procedurile de recrutare pe baza OUG 109/2011 a unor noi membri cu mandate pline, de patru ani.

Ministerul nu a oferit explicaţii, însă, despre cum a selectat candidaţii pentru locurile provizorii în CS.

• Alegerile, ţinute cu sindicaliştii la poartă

Adunarea Generală de la Hidroelectrica de ieri s-a ţinut în condiţiile în care Sindicatul Hidrosind a pichetat sediul societăţii.

Marţi, sindicaliştii au anunţat că protestul se îndreaptă împotriva noilor măsuri de restructurare/reorganizare a activităţii societăţii, precum şi a modului de conducere, în contextul în care, începând cu data de 10 aprilie, salariaţii societăţii se află în grevă japoneză, ca prim semnal de alarmă.

Sindicatul a trimis şi ieri o scrisoare deschisă referitoare la problemele Hidroelectrica. Salariaţii reclamă nerealizarea investiţiilor, a mentenanţei şi amânarea listării la bursă.

Conform Hidrosind, sub pretextul eficientizării unor activităţi, sunt reduse posturi şi concediaţi salariaţi cu funcţii de execuţie, salariaţi care au îndrăznit să-şi ceară unele drepturi prin intermediul instanţei de judecată: "Totodată, pentru salariaţii de rând nu se găsesc resurse financiare necesare majorării salariilor, deşi profitul a crescut în ritmuri ameţitoare, an de an. Muncitori de pe baraje care au în spate sute de milioane de metri cubi de apă au ajuns să fie plătiţi cu puţin peste minimul pe economie.

Deşi resursa umană din Hidroelectrica este declarată ca fiind principala resursă a societăţii, salariaţii acesteia au ajuns să fie batjocoriţi şi umiliţi. Noi ţinem în viaţă Hidroelectrica, dar ne conduc oameni care nu cunosc sistemul sau nu îl înţeleg".

Ovidiu Agliceru, preşedintele Directoratului Hidroelectrica, apreciază că este surprinzător comunicatul Hidrosind, care se referă la subiecte străine de salariaţi.

Domnia sa ne-a spus: "Sindicatul protestează pentru că directorii din Hidroelectrica nu mai vor să aibă şoferi personali. Prin noua organigramă au fost desfiinţate posturile de şoferi care deserveau Conducerea în condiţiile în care, urmare a unei analize efectuate de departamentele de specialitate, a rezultat că gradul de ocupare al conducătorilor auto din Executiv era de sub 40% (maxim 3 ore pe zi), în condiţiile în care ceilalţi salariaţi lucrează în medie 8-10 ore pe zi. Dintre aceştia, 80 de salariaţi sunt autorizaţi şi, ori de câte ori e necesar, conduc maşinile întreprinderii.

Sâmbătă, personal am fost la amenajarea Bistriţa, pentru că am verificat două grupuri în reparaţii de la Zăneşti şi Roznov, şi am analizat rezultatele opririi totale planificate de 45 de zile a hidroecentralei la Stejarul (Bicaz), pentru retehnologizare. Am vorbit cu salariaţii şi i-am întrebat care este doleanţa lor. Mi-au spus că au probleme legate de salarizare. Le-am spus că noi am propus, în buget, tot ce am convenit în contractul colectiv de muncă. Mi-au spus că nu au ştiut. Le-am atras atenţia să nu se lase manipulaţi. Şi acum ne trezim că, de fapt, salariaţii care au ieşit în stradă nu au venit pentru problemele legate de condiţiile de muncă, ci, potrivit comunicatului Sindicatului Hidrosind, respectivii salariaţi ar fi venit la proteste în Bucureşti pentru investiţii, pentru listarea la bursă şi pentru alte lucruri străine de interesele respectivilor salariaţi care lucrează în activitatea de exploatare.

Vă rog să aveţi în vedere că programul de investiţii realizat pe anul 2016 a fost de peste 80 de milioane de euro mult mai mult decât oricare altă societate din energie din România anului 2016.

În ceea ce priveşte listarea la Bursă, Hidroelectrica şi-a îndeplinit la termen toate obligaţiile pe care le-a avut şi oricum aceasta nu se puteau efectua înainte de ieşirea definitivă din insolvenţă care a avut loc la 30 martie 2017 şi, dupa cum ştiţi, Hidroelectrica nu a plătit nici o despăgubire în cadrul proceselor cu «băieţii deştepţi»".

Potrivit Hidrosind, bugetul de investiţii a fost realizat în proporţie de doar 40% în 2016, iar pentru anul 2017 bugetul planificat este la un nivel de aproximativ 65% din cel planificat pentru anul precedent.

Conform sindicaliştilor, listarea la bursă a societăţii a fost întârziată mai întâi de erorile de procedură ale administratorului judiciar şi judecătorului sindic din 2013, care au dus la rejudecarea tuturor proceselor şi prelungirea artificială a procedurii insolvenţei: "În prezent, se dezbate intens problema (reală sau falsă?) a activelor neperformante, care ar conduce la scăderea valorii acţiunilor, mai ales în cazul unei listări duale (Bucureşti - Londra). Tot în prezent, în culise se duce o luptă acerbă pentru schimbarea metodei de listare, din listare prin majorare de capital în vânzare directă de acţiuni. Schimbarea este solicitată insistent de Fondul Proprietatea şi susţinută de fostul administrator judiciar al societăţii şi ar presupune îndeplinirea unor condiţii preliminare (hotărârea acţionarului majoritar, iniţierea şi aprobarea unei noi hotărâri de guvern), care fac imposibilă listarea în acest an".

Hidrosind a mai transmis, ieri, că bugetul de mentenanţă înainte de 2012, anul intrării în insolvenţă, era de aproximativ 400 milioane lei, fiind realizat în proporţie de 90-95%: "În anul 2016, bugetul de mentenanţă a fost de circa 175 milioane lei şi a fost realizat în proporţie de aproximativ 67%. Durata ciclurilor de reparaţii la hidroagregate a fost mărită de 3 ori, doar pentru reducerea cheltuielilor. Consecinţa imediată este un profit suplimentar pentru Hidroelectrica şi o insolvenţă cu parfum de faliment pentru Hidroserv, unde numărul de personal s-a redus cu aproximativ 45% faţă de 2012".

Hidroelectrica s-a aflat în insolvenţă în perioada iunie 2012 - iunie 2016. După deschiderea procedurii de reorganizare judiciară, administratorul a denunţat contractele încheiate bilateral de producătorul de energie cu "băieţii deştepţi", deoarece prevedeau livrarea de energie către aceşti traderi la preţuri mult mai mici decât cele de piaţă.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, pe 30 martie, închiderea definitivă a procedurii insolvenţei Hidroelectrica, după aproape cinci ani de la deschiderea procedurii, potrivit unui comunicat al Euro Insol, adminstratorul judiciar.