Ministerul inerţiei

Operatorii români din transportul feroviar de călători - inclusiv CFR Călători - sunt în pericol să fie eliminaţi de pe piaţă de companiile multinaţionale din vestul Europei, susţin reprezentanţii sindicatelor din domeniu. Ei sunt nemulţumiţi că Guvernul a adoptat în şedinţa de vineri un proiect de ordonanţă de urgenţă privind siguranţa feroviară prin care este implementată în ţara noastră directiva europeană 2016/798. Feroviarii acuză faptul că în noul act normativ nu este prevăzută nicio derogare pentru operatorii din ţara noastră, deşi s-ar fi putut proroga aplicabilitatea normelor până în decembrie 2023. Sindicaliştii susţin că, în urma adoptării acestei ordonanţe de urgenţă, va interveni practic liberalizarea pieţei transportului feroviar de călători, iar operatorii naţionali vor fi înlăturaţi de marile companii feroviare din Europa Centrală şi Europa de Vest. Iulian Măntescu, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă din România (FMLR) a precizat că acest act normativ trebuia să fie transpus în legislaţia naţională până cel mai târziu la sfârşitul lunii iunie 2019. Liderul mecanicilor de locomotivă a spus că funcţionarii Ministerului Trans-portului s-au grăbit cu ordonanţa respectivă abia acum, la finalul anului, pentru că plana ameninţarea declanşării procedurii de infringement pe această directivă privind siguranţa feroviară, iar instituţia a mai trecut de două ori printr-o astfel de procedură legată de implementarea altor directive. Domnia sa a arătat că, în plenul Consiliului Economic şi Social, reprezentanţii Ministerului Trans-porturilor nu au putut să explice de ce au întârziat aplicarea directivei europene.

Iulian Măntescu a declarat, pentru Ziarul BURSA: "Când o faci pe repede înainte, o faci prost. Prin implementarea directivei europene fără amendamente naţionale, autorităţile îşi bat joc, practic, de operatorii din domeniul transportului feroviar de călători, agenţi economici care vor fi spulberaţi odată cu liberalizarea pieţei de către companiile multinaţionale. Reprezentanţii Ministerului Trans-porturilor au solicitat ca liberalizarea contractelor de transport feroviar de călători să aibă loc în decembrie 2019, fără să ia în calcul protejarea capitalului autohton şi fără să propună o derogare până la finalul anului 2023".

Preşedintele FMLR a mai spus că în proiectul de act normativ nu a existat nicio propunere de derogare a aplicării directivei europene până la finele anului 2023, pentru transportul feroviar de călători. El a arătat că, spre deosebire de ţara noastră, în Spania dispoziţiile privitoare la liberalizarea transportului feroviar de călători au fost prorogate până în anul 2032 şi că în ţara respectivă nu există niciun operator privat în acest domeniu.

Contactat de Ziarul BURSA, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR), Gabriel Rodrigo Maxim a fost tranşant: "Se pare că este o gaşcă a unor funcţionari din Ministerul Transporturilor, care dă aceleaşi acte la semnat, indiferent ce guvern vine, indiferent ce partid alcătuieşte guvernul. Aşa s-a căpuşat întotdeauna transportul feroviar în folosul unor direcţii din cadrul ministerului de resort. Acum se refuză fonduri europene, se aprobă o ordonanţă de guvern fără să se ţină cont de amendamentele formulate de Consiliul Economic şi Social şi nici de memoriile trimise de federaţia noastră sindicală către premierul Ludovic Orban şi Ministerul Transporturilor, în care ofeream soluţii clare pentru dezvoltarea transportului feroviar de persoane. Noi ne-am dus cu două lucruri punctuale, nu ne-am dus să modificăm transpunerea directivei europene. Iar ei au transpus directiva, cuvânt cu cuvânt, Atunci care este raţiunea funcţionarilor din Ministerul Transporturilor pentru care au aşteptat trei ani şi şase luni să transpună identic o directivă europeană? Termen în care au riscat ca ţara noastră să plătească penalităţi de întârziere către Comisia Europeană".

Proiectul de act normativ a fost iniţiat de fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, care a argumentat că ţara noastră riscă să fie amendată zilnic cu sume cuprinse între 2300 de euro şi peste 137.000 de euro pentru întârzierea implementării directivei respective. Ordonanţa respectivă a fost postată pe site-ul ministerului de resort pe 16 septembrie 2019 şi a stat două săptămâni în dezbatere publică.

Proiectul a ajuns, în urmă cu două săptămâni, a ajuns pe masa Consiliului Economic şi Social (CES), la avizare, pentru a intra spre adoptare la o viitoare şedinţă a guvernului Orban. Deşi este un act normativ important pentru viitorul transportului feroviar din ţara noastră, la dezbaterea din CES nu a participat minis-trul Transporturilor, Lucian Bode, ci doar un director din cadrul ministerului de resort.

Membrii CES au decis să avizeze pozitiv proiectul de act normativ, dar cu amendamente în privinţa aplicării lui pentru transportul feroviar de călători. Amendamentele se refereau la faptul că ordonanţa de urgenţă nu prevede o derogare a termenului ei de aplicare pentru transportul de călători pe calea ferată.

Conform membrilor CES şi potrivit opiniei sindicatelor din domeniu, derogarea se impunea deoarece Autoritatea pentru Reformă Feroviară a notificat anul trecut, în luna noiembrie, Comisia Europeană, prin intermediul Jurnalului Uniunii Europene, despre faptul că toţi operatorii feroviari din domeniul transportului de persoane vor beneficia, începând cu 3 decembrie 2019, de o prelungire cu patru ani a contractelor existente. Adică atât CFR Călători, cât şi OTF, Regiotrans, şi Astra vor putea desfăşura activitatea până în decembrie 2023, an în care ar urma să intre în vigoare legislaţia europeană privind liberalizarea pieţei de transport feroviar de călători.

Doar că această prelungire contractuală nu a fost prevăzută în ordonanţa de urgenţă adoptată de guvernul Orban, fapt care ar impune recertificarea companiilor respective care îşi desfăşoară activitatea în transportul feroviar de călători şi implicit organizarea unor licitaţii privind atribuirea traseelor de pe calea ferată.