Ministerul Justiţiei caută procurori şefi

• USR solicită oprirea procedurii până la modificarea legilor justiţiei, în acord cu recomandările din rapoartele MCV şi GRECO şi cu Opiniile Comisiei de la Veneţia

Ministerul Justiţiei a lansat, ieri, procedura de selecţie a procurorului general al României şi a procurorilor-şefi de la Direcţia Naţională Anticorupţie(DNA) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism(DIICOT), funcţiile fiind ocupate momentan de către interimari.

DNA nu mai are procuror-şef din 9 iulie 2018, dată la care preşedintele Klaus Iohannis a revocat-o din funcţie pe Laura Codruţa Kovesi în urma deciziei nr. 358 din 30 mai 2018 a Curţii Constituţionale a Româ-niei.

În locul lui Kovesi, fostul ministru al Jus-tiţiei, Tudorel Toader, a propus-o în două rânduri, în urma unor proceduri de selecţie amplu contestate, pe Adina Florea - actualul procuror şef adjunct al Secţiei de Inves-tigare a Infracţiunilor din Justiţie - dar preşedintele Klaus Iohannis a refuzat, din motive legale şi pe baza avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, să emită decretul de numire în funcţie.

În ceea ce priveşte Parchetul General, după terminarea mandatului fostului procuror general Augustin Lazăr, în aprilie 2019, Ministerul Justiţiei nu a demarat nicio procedură, în toată această perioadă, pentru numirea unui alt şef al Ministerului Public, interimatul fiind asigurat de procurorul Bogdan Licu.

Situaţia conducerii DIICOT este un pic diferită. Anul trecut a expirat mandatul lui Daniel Horodniceanu în fruntea instituţiei, iar în urma unei proceduri controversate de selecţie, în timpul căreia 200 de procurori DIICOT au contestat candidatura lui Felix Bănilă, Tudorel Toader, ministrul Justiţiei l-a propus pe acesta pentru funcţia de procuror şef la combaterea crimei organizate. Preşedintele Klaus Iohannis a emis decretul de numire a lui Bănilă în funcţia de procuror şef al DIICOT având la bază şi un aviz pozitiv din partea Secţiei pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Numai că, în contextul derulării anchetei în cazul Caracal, pe fondul gestionării deficitare a acestui dosar de către DIICOT, Klaus Iohannis i-a solicitat ministrul Justiţiei, Ana Birchall să propună eliberarea din funcţie a lui Felix Bănilă. Acesta din urmă, după o discuţie cu Birchall, şi-a înaintat demisia din funcţie şi astfel DIICOT a rămas fără procuror-şef.

În legătură cu procedurile de selecţie demarate, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu a susţinut că niciun magistrat nu porneşte ca favorit pentru ocuparea funcţiilor respective. El a declarat: "Dezmint categoric orice rezultat prestabilit. Invit pe toată lumea să participe la concurs, există toată disponiblitatea Ministerului Justiţiei să selectăm cei mai buni oameni".

Întrebat cât de importante vor fi criteriile de integritate, inclusiv acadamică, Predoiu a spus că, aşa cum a menţionat şi preşedintele Iohannis în dezbaterea sa cu jurnaliştii, criteriile sunt experienţă, profesionalism şi integritate. "Acestea sunt premise de la care plecăm".

Ministrul Justiţiei a menţionat că, în scurt timp, va lansa procedura şi pentru celelalte funcţii de conducere pentru care Ministerul Justiţiei formulează propuneri.

Demararea procedurii de selecţie a viitorilor procurori şefi i-a nemulţumit pe reprezentanţii Uniunii Salvaţi România. Aceştia i-au a solicitat ministrului Justiţiei să nu organizeze concursurile pentru noii procurori şefi de la Parchetul General, DNA şi DIICOT, înainte de modificarea legislaţiei în vigoare.

Vicepreşedintele USR, deputatul Ion Stelian a declarat: "Problema principală în ultimii ani, care a condus la situaţii de criză inacceptabile în sistemul judiciar, a fost aceea că am avut un cadru legal care a permis ca numirile procurorilor de rang înalt să se facă de către politicieni. Această problemă nu poate fi rezolvată prin schimbarea politicienilor care fac numirile, ci prin schimbarea procedurilor, astfel încât factorul politic să fie cât mai puţin implicat în această procedură".

El a spus că USR a redactat propuneri de punere în acord a legilor justiţiei cu aceste recomandări şi îşi oferă sprijinul pentru elaborarea unui "proiect cât mai complet şi coerent care să repună justiţia pe făgaşul ei normal".