Ministerul pentru Turism va adopta o strategie de atragere a investitorilor chinezi

Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale intenţionează să adopte o strategie de atragere a investitorilor chinezi în turism, pe piaţa românească, a mai spus Lucia Morariu, secretar de stat în Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, cu ocazia Târgului de Turism Bucureşti, organizat în perioada 4-6 mai.

"Piaţa Chinei este cea mai dinamică piaţă turistică. Direcţia pe care dorim să îi atragem pe investitorii chinezi este turismul de afaceri, care se dezvoltă foarte rapid, în prezent, în România", a afirmat Lucia Morariu.

În ceea ce priveşte atragerea unor operatori importanţi în turism pe piaţa româ­neas­că, secretarul de stat a afirmat că reprezentanţii ministerului vor purta discuţii cu operatori germani precum TUI, LTU şi Neckerman, pentru ca aceştia să opereze direct în România. În prezent, aceşti operatori au reprezentanţe în România.

În ceea ce priveşte strategia ministerului în domeniul turis­mului, secretarul de stat a precizat că vor fi promovate patru brand-uri importante ale României. "Este vorba despre turismul de lux, ce va fi promovat în relaţie cu cel de afaceri, turismul de aventură, adică litoralul exotic, prin staţiuni precum Vama Veche, turismul pentru tineret, în staţiunile Costineşti şi Năvodari şi turismul balnear şi de întreţinere. România trebuie să promoveze altceva, faţă de concurenţii ei", a menţionat Morariu.

Prioritatea autorităţilor în promovarea turismului româ­nesc este legată de litoral, a declarat secretarul de stat.

"De asemenea, urmează să începem să facem publicitate turismului românesc pe piaţa internă, prin campanii de promovare a unor sejururi în Delta Dunării. Totodată, vom promova turismul cultural, turis­mul balnear, precum şi vacanţele de Revelion", a adăugat Morariu.

Circulaţia din turism va creşte cu 30% în România, în acest an

Circulaţia în domeniul turismului va creşte cu cel puţin 30% în România, în 2007, a declarat, la sfîrşitul săptămînii trecute, Lucia Morariu. "Principalele creşteri vor fi înregis­trate de turismul de afaceri. Sosirile în ţară cu scop turistic vor creşte datorită aderării României la Uniunea Europea­nă, precum şi a stabilirii Capitalei Culturale Europene - Sibiu 2007. În acest spaţiu, cererea excede cu mult capacitatea de locuri disponibile", a afirmat Lucia Morariu, citată de Rompres.

Secretarul de stat a precizat că principalele creşteri ale solicitărilor pentru cazare în România au fost înregistrate la vile şi pensiuni, indiferent de zona în care acestea sunt amplasate.

22% dintre turiştii înregis­traţi în luna martie 2007 în România sunt străini. În martie 2007, s-a înregistrat o creştere de 11,7% a sosirilor în ţară faţă de aceeaşi perioadă a anului 2006 şi de 5,5% a înnoptărilor. Creşterea a fost de 9,7 la sosiri şi de 3,1 la înnoptări în primul trimestru al anului 2007, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2006. 855 dintre turiştii care vin pe litoralul românesc sunt români, potrivit datelor furnizate de secretarul de stat.

Alin Burcea: Turismul de afaceri înregistrează un boom extraordinar

"Turismul de afaceri se află într-un boom extraordinar în această perioadă", a declarat Alin Burcea, preşedintele regiunii Bucureşti-Ilfov din cadrul Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). "Turismul de afaceri se află într-o dezvoltare continuă, putând fi astfel direcţia înspre care se poate orienta turismul românesc. Oamenii de afaceri vin din ce în ce mai mult în România, această ţară fiind exotică pentru ei", a afirmat Burcea.

Preţurile serviciilor din turis­mul de afaceri practicat în România sunt la jumătate din preţul celor din străinătate. Un sejur de 4-5 zile poate consta, în România, aproximativ 700 - 800 de euro, potrivit declaraţiilor sale.

20 de agenţii de turism sunt specializate pe turismul de afaceri în România, majoritatea având oferte în Bucureşti. De asemenea, turismul de afaceri este practicat în oraşe precum Braşov şi Constanţa.

În ceea ce priveşte celelalte zone turistice din ţară, Alin Burcea a precizat că în Maramureş şi Bucovina nu există locuri pentru câte cereri se înregistrează, în timp ce pe valea Prahovei turismul clasic pare să dispară. "Aici funcţionează cu precădere turismul de afaceri", a adăugat reprezentantul ANAT.

"Deşi preţurile pensiunilor din zona Rucăr-Bran sunt mari, acestea ridicându-se la aproximativ 40 de euro pentru trei sau patru margarete, cererea este foarte mare. De asemenea, funcţionează extraordinar de bine turismul rural", a declarat Burcea.

Ovidiu Silaghi: Îmbunătăţirea turismului românesc stă în mâna operatorilor

Ministrul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Ovidiu Ioan Silaghi, a afirmat că soluţia pentru îmbunătăţirea turismului românesc stă în mâna operatorilor.

"Operatorii trebuie să se ocupe de îmbunătăţirea serviciilor. Turismul românesc poate reduce decalajul faţă de celelalte ţări prin multă muncă şi prin organizarea a cât mai multe târguri de promovare", a declarat Ovidiu Silaghi.

Ministerul pentru Turism a pus la dispoziţia organizaţiilor patronale din ţară şi asociaţiilor de promovare 1.000 de metri pătraţi pentru expunere de oferte, din totalul suprafeţei de 3.000 de metri pătraţi a târgului, a adăugat ministrul.

Acesta a semnalat, de asemenea, că ministerul va organiza o serie de cursuri de instruire în domeniul turis­mului, în perioada următoare. "Vom susţine astfel turis­mul românesc, deşi trebuie să fim realişti şi să recunoaştem că o jumătate din cursanţi vor pleca în străinătate, diploma lor fiind recunoscută şi acolo", a precizat Silaghi. La Târgul de Turism Bucureşti, organizat în perioada 4-6 mai, au participat agenţii de turism, organizaţii patronale şi asociaţii de promovare a turismului româ­nesc.