MINISTERUL TRANSPORTURILOR:  "Bugetul privind activitatea de privatizare nu are drept scop evidenţierea profitului statului"

Proiectul de hotărâre de guvern pentru aprobarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli al Ministerului Transporturilor, privind activitatea de privatizare pe anul 2015, nu are drept scop să evidenţieze profitul pe care statul l-ar putea obţine din activitatea de privatizare, acesta rezultând ca urmare a derulării etapelor corespunzătoare, ne-a transmis Biroul de Presă al Ministerului.

Răspunsul a venit ca urmare a solicitării ziarului "BURSA" ca Ministerul să explice de ce cheltuielile aferente privatizărilor sunt egale cu veniturile, în proiectul de buget, neaducând nici un câştig pentru stat din aceste operaţiuni.

Potrivit proiectului în cauză, Ministerul Transporturilor estimează că va obţine, în acest an, venituri de 14,6 milioane lei din vânzarea unor participaţii de câte 5% din şapte companii din portofoliu, urmând să cheltuiască toţi banii, cea mai mare parte (70%) mergând către diverşi consultanţi.

Deşi reprezentanţii Biroului de Presă al Transporturilor spun că documentul nu se referă la profitul statului, în proiect sunt trecute, negru pe alb, 14,6 milioane de lei drept "modificări ale veniturilor bugetare plus/minus, pentru buget de stat şi bugete locale". Adică se referă la bugetul de stat.

Reprezentanţii Transporturilor ne-au mai transmis: "Bugetul, întocmit pe baza programului de privatizare, este construit într-o manieră echilibrată, el reprezintă o previziune ce va permite realizarea planurilor de privatizare propuse de Ministerul Transporturilor. Acesta presupune o listă a tuturor veniturilor şi cheltuielilor prognozate pentru anul în curs".

Potrivit acestora, în conformitate cu Programul de privatizare al Ministerului Transporturilor aprobat pentru anul 2015, precum şi cu actele normative în vigoare în prezent, instituţia are în vedere: vânzarea unor participaţii minoritare, respectiv câte 5% din capitalul social al unor companii (CN "Aeroporturi - Bucureşti", SN "Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa", SN "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia", CN "Administraţia Porturilor Maritime" Constanţa, CN "Administraţia Canalelor Navigabile" Constanţa, CN "Administraţia Porturilor Dunării Maritime" Galaţi, "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" Giurgiu); reluarea procesului de privatizare prin vânzarea unei participaţii majoritare la CFR Marfă; vânzarea, după caz, a unor participaţii minoritare deţinute de stat, prin MT, rezultate ca urmare a majorării capitalului social al unor companii privatizate cu valoarea terenurilor dobândite ulterior finalizării procesului de privatizare; pregătirea pentru privatizare a "Tarom".

În cadrul strategiilor de privatizare prin care se vor implementa obiectivele menţionate mai sus, se vor stabili metodele de privatizare alese precum şi participaţiile ce urmează a fi supuse vânzării, ne-a mai transmis MT.

Ministerul Transporturilor a inclus în proiectul de buget 8 milioane lei pentru cheltuieli legate de plata onorariilor către consultanţi, agenţi de privatizare sau firme de avocatură şi pentru pregătirea şi realizarea privatizării, respectiv 2 milioane lei pentru rapoarte de evaluare, expertize, cauţiuni, evaluări în litigii, onorarii executori judecătoreşti sau documentaţii în vederea obţinerii avizului de mediu.

"Cheltuielile pentru consultanţi au fost evaluate ţinând cont şi de prevederile OUG nr.26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare, fiind limitate la nivelul celor stabilite şi pentru anul financiar 2014", susţin reprezentanţii MT, adăugând: "Ţinând cont şi de istoric, această cheltuială este justificată de necesitatea asigurării suportului corespunzător MT de către firme de consultanţă în procesul de privatizare al unor companii/societăţi comerciale de sub autoritatea sa".

Primele proceduri de listare pentru societăţile din portofoliul Transporturilor au fost începute în 2007, cu intenţia să fie finalizate până la finele anului 2008. Atunci, prospectele de listare chiar au fost aprobate de fosta Comisie Naţională a Valorilor Mobiliare, însă nici una dintre societăţi nu a ajuns la Bursa de Valori Bucureşti.

Guvernul a decis în iunie 2010 ca procesul să fie îngheţat până la sfârşitul anului 2012, apreciind că valoarea acţiunilor care ar fi urmat să fie tranzacţionate poate fi redusă de criza financiară.

Ministerul Transporturilor a reluat procedurile la începutul lui 2013 şi estima venituri de minim 11,4 milioane lei în 2014, prin listarea a 5% din acţiunile celor şapte companii.